În Vima Mică, oamenii nu-şi mai cultivă terenurile din cauza mistreţilor!

Sătenii din comuna Vima Mică sunt terorizaţi de-a dreptul de porcii mistreţi. Astfel, animalele sălbatice le distrug toate culturile, în ciuda măsurilor de protecţie pe care şi le-au luat. Nici măcar gardurile electrice nu rezistă în faţa mistreţilor flămânzi.

Mai mult, sălbăticiunile dau iama în sat plimbându-se chiar şi peste drum de primărie. Oamenii, disperaţi, au renunţat aproape în totalitate la a-şi mai cultiva terenurile: „Avem o uriaşă problemă aici la noi în comună, mistreţii. Animalele vin şi fac prăpăd peste tot. Acum nu prea mai au ce strica, pentru că nu mai seamănă nimeni la câmp. Dar şi aşa porcii distrug terenurile care se cosesc, păşunile. Aproape că oamenii nu mai cultivă nimic la câmp decât în intravilan, în grădină şi cam atât. Deci nu mai seamănă nimeni nimic. Au venit mistreţii şi aici, peste drum de primărie. Aşa că oamenii trăiesc greu din această cauză, pentru că trebuie să-şi îngrădească terenurile. Mulţi şi-au cumpărat garduri electrice, dar e muncă multă şi bani mulţi cheltuiţi ca să meargă şi să-şi îngrădească terenul în câmp. Când sunt scroafele cu purcei, aceştia, fiind mici, intră chiar pe sub gardul electric şi după ei intră şi cei mari şi distrug gardul. În concluzie nu ţine nimic ca se te poţi apăra de ei. Problema este însă că nu se menţine numărul optim pe care trebuie să-l aibă pe fondul de vânătoare, pe suprafaţa respectivă. Aici la noi există două fonduri de vânătoare, pe care ar trebui să se menţină 30 de mistreţi. În realitate sunt oameni care au văzut 30 doar într-o turmă, odată, şi nu cred că or fi făcut mistreţii întrunire ca să se întâlnească toţi de pe ambele fonduri odată! Deci numărul e mare, exagerat. S-au făcut demersuri ca să se schimbe Legea vânătorii, dar s-a schimbat în mai rău. Din punctul acesta de vedere, lucrurile merg tot mai prost”, a declarat viceprimarul comunei Vima Mică, Liviu Balint.

Localnicii cumpără hrana pentru animale

Crescătorii de animale au ajuns să cumpere hrana pentru animale, chiar dacă au hectare întregi de teren arabil. Problema s-a acutizat în urmă cu cinci ani de zile şi este tot mai mare pe an ce trece: „Agricultură nu poţi face deloc la câmp, din cauza mistreţilor. Nu ne putem apăra de porci în nici un fel, nu poţi cultiva nimic în câmp, că distrug păşunile, fâneţele. În acest fel suntem obligaţi să cumpărăm hrană pentru a putea ţine animalele. Doar în grădină, unde este îngrădit, ce mai poţi cultiva ceva, în rest nimic absolut! Problema asta o avem de cinci ani încoace şi nu ia nimeni nicio măsură. Până acum cinci ani nu a fost aşa: mai era câte un mistreţ, mai făcea câte o pagubă mică, dar acum e jale!”, ne-a explicat Ghiţă Fărcaş, localnic din Vima Mică.

Problema persistă şi la Boiu Mare sau Asuaj

Nici cei din comuna învecinată nu sunt mai norocoşi. Şi aici mistreţii fac prăpăd în culturile oamenilor, fără ca aceştia să poată face ceva: „Avem aceeaşi problemă gravă cu mistreţii. Atacă foarte agresiv culturile şi se pare că anul acesta s-au înmulţit şi mai mult. Practic toate animalele sălbatice s-au înmulţit foarte mult”, a precizat şi Nicolae Prodan, viceprimar al comunei Boiu Mare.
În cealaltă parte de judeţ, situaţia este similară: porcii mistreţi existenţi în fondurile de vânătoare din zona Asuaju de Sus strică terenurile cultivate, iar oamenii nu se pot apăra nici măcar cu gardurile electrice: „Terenurile noastre sunt înconjurate de un fond forestier şi în cadrul acestuia este şi un fond de vânătoare, bogat în mistreţi, cerbi şi ciute. Căprioarele nu prea distrug, dar mistreţii fac dezastru. Legea spune să-ţi îngrădeşti proprietatea. Dacă ai făcut acest lucru, ai semnale luminoase şi sonore, iar animalele ţi-au rupt gardul, atunci statul te va despăgubi. Dar problema ar trebui să se pună în felul următor: cei ce deţin fonduri de vânătoare să le împrejmuiască şi să amenajeze animalelor sălbatice spaţii pentru a se hrăni, ca să nu mai fie tentate să intre în culturile oamenilor. Pot să vă spun că au fost şi oameni care şi-au îngrădit terenurile agricole cu gard înalt de 2,5 metri, dar mistreţul a săpat până când a reuşit să intre acolo, că era înfometat. După ce a intrat nu a mai reuşit să iasă şi apoi praf a făcut. Ciutele au sărit peste gard, dar nici ele nu au mai putut ieşi. A chemat omul de la comisie să vadă cum i-au distrus animalele cultura, l-au despăgubit într-un final, însă proprietarul nu a mai semănat acolo deloc, că nu are rost”, a explicat şi Ioan Boitor, viceprimarul comunei Asuaju de Sus.

Localnicii nu mai au bani sau putere să-şi păzească terenurile

În ceea ce îi priveşte pe oameni, aceştia sunt disperaţi şi nu văd nicio rezolvare a problemei. În primul rând nu mai au bani ca să-şi îngrădească terenurile, iar dacă o fac, animalele oricum intră peste ele: „Nu ne putem apăra de ele în nici un fel. Cu gard sau fără, ele tot pătrund pe culturile noastre şi le distrug. Noi nu putem să stăm acolo zi-noapte! Diferenţa e că dacă avem gard, atunci putem fi despăgubiţi. Dar pe noi nu ne interesează asta, ca să primim ceva bănuţi, ci vrem să putem să ne lucrăm terenurile şi să avem din ce trăi după ele”, a declarat Nuţu P. din Asuaju de Sus. „Eu am doar o bucată de teren sub pădure. Dacă acolo nu cultiv, unde să merg în alt loc?! Nu ştim cum să mai procedăm, dar ar trebui ca cei cu fondul de vânătoare să-şi îngrădească pădurea şi să le dea de mâncare animalelor ca să nu mai vină în culturile noastre”, ne-a explicat un alt localnic supărat. Cert este că în fiecare an oamenii ajung cu această problemă la prefect şi se fac o serie de întâlniri pe această temă, însă fără prea multe rezolvări.