Tare-i mai place politicianului român ”să dea bine pe afară”, spre a-şi rotunji valoarea! Cum să pretinzi educaţie de la cei lipsiţi de ea?! Înainte de venirea ”pretinilor de la răsărit”, ţăranul român vindea câte o bucată de pământ spre a-l şcoli pe unul dintre prunci, pe cel mai cu chemare spre învăţătură. După ce ajungea ”domn”, îşi asuma răscumpărarea pământului înstrăinat, după datină. ”Domnul” acela ştia să respecte cu sfinţenie o lege nescrisă: ajutorarea fraţilor întru învăţătură.
• Ai noştri politruci, fără termeni de comparaţie
Se spune că valoarea unui om este dată de modul în care-şi stabileşte priorităţile. Dacă aplicăm această logică la politrucii de azi care guvernează ţara, le putem lesne evalua capacitatea de a genera valoare pentru alţii, ca urmare a exercitării actului de conducere. Pentru a le determina nivelul de valoare atins al unuia dintre ai noştri politicieni, ar trebui identificate acele repere care să suporte o astfel comparaţie. Am produce o blasfemie comparându-i cu politicienii români de dinainte de comunism. Întâi de toate, conducătorii de atunci erau oamenii politici şi acţionau în slujba neamului. Ei au ales suferinţa şi moartea prin temniţele comuniste, în locul încovoierii spinării în faţa torţionarilor. Aceeaşi demnitate au manifestat-o şi în relaţiile cu reprezentanţii ”cănţălariilor” vestice, nerenunţând la principiile care i-au făcut OAMENI pentru istorie. Păcat că nu se mai învaţă despre aşa ceva!
Pe spectrul politic actual, astfel de valori nu se mai zăresc! Politrucii de azi pot fi comparaţi doar între ei. La alegeri vom vota tot ca până acum, alegând ”răul cel mai mic”. Toţi sunt o apă şi un pământ! Să luăm ca exemplificare modul în care se construieşte bugetul consolidat al statului, că de, tot suntem la scadenţa la care proiectul de buget ar fi trebuit, conform legii, finalizat de către guvern şi trimis spre dezbateri în parlament. Spre a lămuri cât mai bine subiectul, am să fac exemplificarea pe seama cifrelor folosite la construcţia bugetară pentru anul 2017. Modalitatea de lucru fiind consacrată de ani buni, n-am nicio îndoială că se va menţine şi pe mai departe.
• Bugetul statului, de la plămădire la… ţigăneală
Într-o primă etapă, statisticienii plămădesc indicele de creştere economică pentru perioada următoare (5,21%), în traducere: cu cât va creşte PIB-ul într-un an faţă de perioada precedentă. Apoi guvernanţii îşi aţintesc privirile înspre Bruxelles, aşa după cum le cere angajamentul din Tratatul de la Maastricht, de unde primesc mărimea deficitului bugetar (2,96%) în care trebuie musai să se încadreze, că de nu… na, na! Se mai răsucesc şi aruncă o privire către BNR de unde domnul acela cu cravată, pe post de etern guvernator, le va spune câte ceva despre rata inflaţiei (1,4%) şi cursul de schimb euro/leu (4,46).
De aici au treabă grea de făcut. Prin aplicarea procentului de creştere economică la estimările anului curent, corectate cu prognozele pe următorii cinci ani, rezultă mărimea PIB-ului (815.195 miliarde lei) pentru anul de planificare bugetară. Din total PIB, o parte va fi prelevată la stat pe calea impozitelor şi taxelor. Cota parte din PIB pe care o ia statul se numeşte coeficient fiscal (31,2%) şi arată presiunea exercitată de către stat asupra economiei, prin fiscalitate. Rezultatul înmulţirii reprezintă veniturile proprii ale statului pentru anul viitor (254.717 miliarde lei). Dacă, la totalul veniturilor se adaugă împrumuturile care pot fi contractate pentru acoperirea deficitului bugetar (24.100 miliarde lei), rezultă mărimea cheltuielilor ce pot fi efectuate într-un an (278.817 miliarde lei). După ce totalul cheltuielilor a fost definit, începe marea ţigăneală, adică repartizarea acestora înspre ordonatorii de credite (ministere). Acela care-i mai tare-n clanţă va deschide uşa mai larg şi va înhăţa partea mai consistentă.
• ”Puşcoace” pentru neştiutori de carte: o fi de bine?!
Să zicem doar că, printr-o largă emulaţie politică, s-a stabilit – prin lege – ca învăţământului să i se aloce 6% din PIB într-un an, ceea ce ar fi însemnat o sumă de 48.911,7 miliarde lei. S-a stabilit prin lege! Prin urmare, acest procent reprezintă o sarcină obligatorie pentru toţi aceia care participă la construcţia bugetului. Dar cine mai crede astăzi în lege?! Poate cei mici şi neajutoraţi! În concret, la nivelul comisiilor de specialitate, bugetul învăţământului a fost votat cu 19 la 10 din cei prezenţi la un nivel al alocaţiilor bugetare de 25,02 miliarde lei, adică un procent de 3,06 % (!!!) din PIB. Ce mai vreţi, oameni buni? Rezultatul obţinut este mai mare de jumătate din cât cere legea, nu? Mai aveţi ceva de comentat? Poate să le zicem ceva despre… valoarea lor! Nu-i frumos şi nu dă bine să fim sinceri până la capăt! Dă mai bine să păstrăm o limită a decenţei.
Tot cu o largă majoritate, aceiaşi politruci au acceptat ca, pentru înzestrarea armatei, să se aloce 2% din PIB. Scopul: o sesiune de cumpărături mărunte de prin pieţele second hand ale Vestului şi Americii: avioane, rachete, transportoare, fregate, marea lor parte recondiţionate şi… reeşapate. Ei da, într-o astfel de logică, chiar ne simţim obligaţi a-i valoriza cum se cuvine! Obrazul subţire… cu promisiuni se ţine! Dar către alţii, nu în folosul fiilor neamului din care-şi trag obârşia! Ce mai contează că şcolile nu sunt autorizate pe deplin, că dascălii sunt „cenuşăresele” sistemului, că numărul analfabeţilor funcţionali creşte vertiginos?! Bine că au scos manual de ”Educaţie fizică şi sport”! O fi bine să cumperi ditamai ”puşcoacele” şi să le dai pe mâna neştiutorilor de carte?
Aşezaţi într-o astfel de (im)postură, cu ce i-am putea compara pe aceşti amărăşteni de politruci spre a le determina valoarea? Cum speranţa moare mai pe urmă, poate că, în ultimul ceas, clopotul trezirii îi va ajuta la puţină raţiune de care îi suspectez că ar avea-o spre a nu mai repeta aceeaşi greşeală! Din respect pentru legea pe care tot ei au dat-o! Dar să ţinem minte: cu cât un popor este mai puţin educat, cu atât va fi mai uşor de manipulat!
Conf. univ. dr. ec. Vasile BÎRLE
Pentru mai multe analize marca Prodatacons, urmăriţi paginile economice ale cotidianului „Graiul Maramureşului”, accesaţi http://www.prodatacons.ro sau vizitaţi pagina oficială de Facebook Prodatacons.
