Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare a fost împodobită cu straie tradiţionale. Costume populare autentice, dar şi fotografii de dimensiuni umane ce ilustrează portul popular românesc, au fost aşezate în Salonul Artelor din incinta instituţiei judeţene de cultură. Vernisajul expoziţiei de fotografii, realizate de artistul fotograf Ilie Tudorel a fost completat cu atmosfera unei ample şezători în cadrul căreia femeile au tors lâna cu fuiorul, au cusut şi şi-au demonstrat dibăcia, talentul, dar şi dragostea de frumosul din inima satului tradiţional. Acţiunea a fost menită să marcheze Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, sărbătorită în a doua duminică din luna mai. Expoziţia poate fi admirată până în 25 mai, zilnic, de luni până vineri, între orele 8-19, iar sâmbătă în intervalul orar 9-14.
„Folclorul, e felul nostru de a fi”
Cu o rugăciune rostită de preotul Isidor Berbecaru şi participanţi a debutat evenimentul cultural de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Asta pentru că ţăranul român punea preţ pe credinţă şi nu concepea să îşi înceapă munca fără a cere binecuvântare de la Dumnezeu.
După cum a remarcat şi directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, în Salonul Artelor a fost „o comunitate de gând, simţire, iubire”, dar şi o comuniune între cei prezenţi. „Simt că nimic nu e fals în această încăpere, Nimeni nu a fost adus cu forţa şi nu am venit să raportăm încă o acţiune, Azi au devenit rarităţi oamenii adevăraţi dintre noi. E nevoie să insistăm pe folclor pentru că e felul nostru de a fi. Aşa cum spuneau şi alţii, e mai important să întreţinem focul decât să studiem cenuşa”, a spus Teodor Ardelean.
La eveniment a fost prezent şi fostul prefect al judeţului Maramureş, Anton Rohian, consilier judeţean, care a punctat că pe vremea când era la cârma Maramureşului a pus la punct câteva proiecte pentru păstrarea identităţii judeţului. „Ilie Tudorel, deşi e orăşean, mi-am dat seama că e mult mai profund ca mine, care sunt ţăran din Groşi. Anul acesta, Biserica Ortodoxă Română a venit în sprijinul salvării zestrei rurale, declarând anul 2019, anul satului românesc”, a spus Anton Rohian.
„Trebuie să ne regăsim în profunzime”
Îmbrăcată într-o cămaşă din Mehedinţi, conf. univ. dr. Delia Suiogan a demonstrat că simte şi trăieşte cu adevărat româneşte. „Când am şansa să mă îmbrac într-o cămaşă tradiţională mă simt eu. Şansa mea a fost că venind din Timişoara unde am făcut facultatea, din Iaşi, unde am urmat doctoratul, din zona natală Mehedinţi, trăind de 29 de ani în Maramureş să simt mai puternic româneşte. Am venit la o expoziţie, dar şi la o şezătoare. Pentru mine Maramureşul e şi Ţara Lăpuşului, şi Ţara Chioarului, Ţara Codului, dar şi Maramureşul Voievodal. Ceea ce trebuie să facem e să ne regăsim în profunzime”, a afirmat prodecanul Facultăţii de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare, Delia Suiogan.
Referitor la expoziţia lui Ilie Tudorel, conf. univ. dr. a adăugat că „toate aceste fotografii aduse la scară umană nu sunt doar nişte fotografii, nişte documente, sunt nişte oglinzi ale noastre. Ilie Tudorel a primit prin ceea ce face titlul cel mai important, titlul de OM ROMÂN. Celelalte titluri sunt trecătoare, sunt nişte baloane de săpun. S-au făcut paşi frumoşi în ceea ce înseamnă recuperarea adevăratului Maramureş. Să vă uitaţi la toate aceste costume, să vedeţi deosebirile, dar să recunoaşteţi şi formele de unitate, echilibru, armonie, simplitate”.
La rândul său, artistul fotograf, Ilie Tudorel a remarcat faptul că „alături de limba română, obiceiurile şi tradiţiile româneşti, portul popular românesc reprezintă o marcă identitară a României. Costumul popular a însoţit românii în toate momentele importante ale vieţii acestora de la vechile începuturi ale preistoriei şi până azi. Strămoşii noştri daci aveau o vestimentaţie nu cu mult diferită de a ţăranilor români de mai târziu. Costumele populare româneşti din prezent continuă linia evoluţiei modelelor strămoşeşti şi depinde numai de noi să fim demni de a duce mai departe tradiţia multimilenară a portului românesc tradiţional. Prin modul relativ unitar în care se prezintă costumaţia tradiţională în toate regiunile locuite de români, portul popular românesc este un element ce uneşte românii din cele mai vechi timpuri şi aşa va fi până când acesta va continua să fie purtat”.
„Români adevăraţi” la Bibliotecă
Directorul Muzeului Ţării Oaşului, Anca Rusu a venit la expoziţie cu „români adevăraţi”. Ea spune că în zilele actuale, „costumul popular e foarte puternic. E cel mai viu dintre toate”. Din Ţara Oaşului au venit Floare Finta, o creatoare de păpuşi artizanale, în vârstă de 86 de ani, declarată Tezaur Uman Viu şi Floare Hotca, tot creatoare de păpuşi, în vârstă de 79 de ani.
„Eu am avut 9 naşteri, dintre care 6 băieţi şi 3 fete. Toţi îs în ţări după bine. Cu mine acasă e doar Cel de Sus. Nu zic ioi, nu zic vai. Mă bucur când mă cheamă cineva oareunde că văd lumea. Mama mea o ştiut de toate, eu m-am tot uitat la ea şi am învăţat”, a spus Floare Finta.
„Muncim, ne place să facem din Ţara Oaşului ce este mai frumos”, a precizat Floare Hotca.
Din Ţara Codrului au ajuns la şezătoare Malvina Madar Iederan care a însoţit delegaţia Păstrătorii Tradiţiilor din Maramureş, iar din Ardud au fost prezenţi Daniel Dod şi Ansamblul Cetatea Codrului. Ţara Lăpuşului a fost reprezentată de Călina Mârzac, custodele Casei Muzeu din Rogoz şi inginerul Florin Mârzac, alături de Reghina Cosma o cunoscătoare a tradiţiei şi a artei culinare din Rogoz. Din Ţara Maramureşului au venit Ileana Bizău cu torsul lânii, din Bogdan Vodă, Maria Marinca, cu aceeaşi îndeletnicire, împreună cu Ansamblul Cosăul condus de Petru Şteţiu. Din Ţara Chioarului, delegaţia a fost condusă de Valerica Dancoş, cântăreaţa Rafila Bărbos, membrii Ansamblului Măgura din Cerneşti, condus de taragotistul Radu Roman, iar din Baia Mare au participat elevii de la Palatul Copiilor, coordonaţi de prof. Maria Gina Stanciu.
Expoziţia care include 40 de lucrări fotografice de mari dimensiuni, va fi itinerată şi în alte zone ale ţării, dar şi în străinătate.
