Facultate fără liceu

0
71

Când se schimbă rânduiala lumii, cum s-a întâmplat și la noi, se promite o viață mai bună, cinste, libertate și zbor. Despărțirea de trecut s-a făcut cu unele izbânzi, din punctul meu de vedere, dar și cu multe invazii neașteptate. Punerea mai pe margine a unor rânduieli, care dau durată societății românești, este o realitate dureroasă. Cum ar fi învățământul și cultura. De trei decenii ne văietăm de performanța modestă a sistemului nostru școlar. Care trece, prin reforme și schimbări, dar nu se prea văd efectele dorite. Fiecare ministru are tabla lui de legi, iar un proiect bun, că au fost, nu este finalizat. Când politica și-a impus doctrina, a activat amatorismul. Deoarece lipsește educația personală a diriguitorilor. A multora dintre ei. Care-i cauza?
Până a răspunde la această întrebare, mă întorc cu vreo patru decenii în urmă, în vremea cealaltă. Într-o zi de iulie, scriitorul Alexandru Ivasiuc, născut la Sighetul Marmației, a conferențiat la Baia Mare. Atunci a făcut o afirmație, curajoasă pentru acele vremuri, care mi-a rămas în minte până astăzi. Scriitorul era revoltat pe față că, mulți dintre cei care conduceau atunci rosturile țării, sunt absolvenți de facultate dar nu au terminat liceul. Știa el ce știa. Era o rană pe care o dorea pansată. Vremea s-a schimbat și noi generații sunt chemate să conducă țara. Se pricep? Au viziunea necesară? Au cultura politică salvatoare? Suntem martori și la bune și la rele. Îi vedem, seduși de importanța funcției, cum se perindă prin viața noastră.
Acum, de când cu pandemia, au devenit personaje online. Unii sunt nevă­zuți de multă vreme. Prea puține fapte știm din ce se compune biografia lor. De ce resorturi dispun pentru a face un pas înainte? Chiar pas cu pas. Firesc, te răscolește întrebarea: cine este cel pe care l-am votat? Ce pregătire are? Enigmele biografice pornesc moara suspiciunilor. Contează cununa politică. Așa, unii stau într-o admirație arogantă, alții le reproșează fără argumente. Că așa este folclorul politic pe la noi. Mulți, dintre cei cu funcții sonore, stau ascunși în biografii. Se mai întâmplă, din când în când, să se rupă ața. Și atunci, noi, naivii alegători aflăm că, acolo sus, se petrec lucruri impardonabile pentru demnitatea acestei țări.
Recent s-a aflat că fostul șef al Oficiului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și-a falsificat diploma de bacalaureat. Cu diplomă falsă a acumulat mai multe titluri, ajungând doctor al unei Universități din Târgoviște, apoi cursant al Colegiului Național de Apărare și multe altele. Te apucă toate tresăririle când afli că acest personaj a fost și la confluența unor documente secrete privind siguranța națională. Când a fost descoperit, acuma în campania electorală, cu aroganță se justifică: „am avut un moment de scăpare, o decizie neinspirată că prin intermediul unei persoane am obținut o diplomă de bacalaureat.” Îmi aduc aminte că, acum zece ani, s-a descoperit Fabrica de diplome de la Teleorman, care a eliberat 15 000 de acte de studii false. De care au beneficiat nume sonore, șefi de partid, parlamentari, miniștri, prefecți, polițiști.
Scriu în numele unui document publicat. Mă sperie fenomenul! De dată mai apropiată, s-a scos la iveală, că un consilier de stat al premierului Ludovic Orban, șeful Grupului de Comunicare Strategică, structură care se ocupă și de comunicarea datelor despre pandemie, s-a dovedit că nu deține diploma de licență și a fost exmatriculat de la facultate. Așa scrie presa de investigații. Cu seninătate, premierul Orban ne spune că știa că omul lui nu are documente de studii, dar lucrează cu el de foarte mult timp, “este un bun specialist în comunicare, te poți baza pe el, muncește de dimineața până noaptea.” Ce să spui? Este un autodidact, și pace.
De aici decurg foarte multe întrebări. Dacă la acest nivel se poartă lumea pe dos, ce să spui în teritoriu? Sunt sfidate legi, condiții de încadrare și bunul simț de înalți dregători. Și apoi se miră că nu se bucură de prestigiu. Suntem în febra listelor pentru parlamentare. Aduceți oameni pricepuți să conducă țara. Parlamentul nu ar trebui să fie o sinecură. Cum a fost pentru o deputată, care, în 12 ani, a vorbit 133 de secunde. Ni s-a promis o Românie educată. Avem nevoie de oameni pregătiți în Casa Țării. Cu liceu și facultate. Trecute prin examene exigente. Că hoția și prostia subminează siguranța națională.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.