Cu acest titlu, Petru Dunca și Ștefan Mariș au scris o carte cu totul deosebită. Un fel de carte de… bucate. Dar e puțin spus așa, fiindcă nu este o simplă carte de bucate, ci un fel de tratat gastronomic, realizată cu inteligență, dar mai ales cu decriptarea sensurilor profunde ale ritualului mâncării.
Scriu aceste rânduri într-o perioadă în care ne pregătim sufletul pentru sărbători, fiind perioada postului, iar cartea celor trei autori ne propune și numeroase rețete tradiționale, culese de studenți de la Centrul Universitar Nord, Baia Mare.
Atunci când se lansa cartea, universitarul Delia Suiogan vorbea despre scrierea unui al doilea volum, care să includă meniurile specifice sărbătorilor. Am savurat cu plăcere cuvinte specifice zonei: scoverze, haluște, lictar, baraboi, chisăliță, piroște etc. Și să nu uităm că pâine, vinul, untdelemnul au o puternică structură simbolică. Iar creștinismul sacralizează actul consumării hranei prin implicarea corpului uman în viața spirituală, prin intermediul postului şi al tainei Euharistiei, trupul participă direct la această comuniune.
În Maramureș, pâinea sfințită stă alături de alte mâncăruri tradiționale. Iar acțiunea de „a mânca” intră în seria actelor ritualice, care dețin o mare capacitate de transformare socială, cu un simbolism bine marcat. Să ajungem cu bine sărbătorile!
