Ziua deținuților politici anticomuniști este marcată, începând din 2011, în fiecare an în data de 9 martie. Anul acesta, ziua a trecut aproape neobservată din cauza restricțiilor impuse de pandemie. E important ca actualele generații să își cunoască istoria reală pentru ca ororile din trecut să nu se repete. Mișcarea de rezistență anticomunistă a existat și la nivelul județului Maramureș.
Mii de victime ale regimului comunist
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare a amintit câteva din semnificațiile acestei zile. „Prin rezistență anticomunistă se înțelege orice formă de opunere împotriva regimului de opresiune. Este cunoscută în primul rând rezistența armată din munții ţării…Dacă țăranii români și-au susținut luptătorii din munți, intelectualii țării au creat așa numita rezistență prin cultură, adică elaborarea de lucrări artistice sau literare, care încercau să critice aspectele negative ale regimului comunist. Mii de cetățeni din orașe și sate au început să-și manifeste dezaprobarea față de comunism, formând organizații anticomuniste, în perioada 1945-1962, în care tinerii, în special studenții, au avut o contribuție majoră…Biserica a contribuit la această mișcare anticomunistă prin activitățile cu caracter religios, care se manifestau ca o reacție împotriva materialismului comunist”.
La Sighet au fost uciși mii de demnitari şi generali din perioada de dinainte de 1944, iar la Pitești, studențimea română a fost „reeducată” prin tortură. În perioada 1948-1953, la canalul Dunăre – Marea Neagră, deținuții politici au fost exterminați prin muncă forțată. Alții au cunoscut teroarea în penitenciarele de la Aiud, Jilava, Gherla, Târgșor, Târgu Ocna, Suceava, Botoșani. În cei 45 de ani de comunism se estimează că și-au pierdut viața 500.000 de luptători. O bună parte a mișcării de rezistență din țara noastră s-a dezvoltat în Maramureș, județul nostru fiind situat în partea de nord a țării, delimitat de județele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, iar la nord, având frontiera cu Ucraina.
Grupări de rezistență anticomunistă în Maramureș
Grupul de elevi de la Liceul „Dragoș Vodă” din Sighet, numit mai târziu „lotul Vișovan” după numele profesorului lor, a reprezentat un capitol important al rezistenței anticomuniste din Maramureș. Regiunea maramureșeană a fost cunoscută prin lupta împotriva comunismului, dar și datorită rezistenței din munți, grupurile fiind formate din foști studenți și țărani. După părerea autorităților, ar fi existat și grupuri de teroriști, care aveau scopul de a intra în România și de înrola diferiți partizani. Un prim grup de rezistență anticomunistă, numit „Banda teroristă Popșa Ioan”, cuprindea unele organizații din Ieud, Dragomirești, Rozavlea, Botiza. Era condus de Popșa Ioan, fost student și șeful tineretului țărănist din Maramureș. Împreună cu fratele său au pus bazele a două organizații în Sighetu Marmației și Dragomirești. Și în jurul Băii Mari existau mai multe grupuri. Fiind o zonă minieră, ar trebui să amintim și coloniile de muncă de la exploatările miniere Baia Sprie, Cavnic, Nistru, supranumite și „Triunghiul morții”, care au constituit subiectul mai multor cercetări, articole și publicații, a informat Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.
