Este din ce în ce mai greu să mergi într-o fermă comercială, proprietarii invocă tot felul de motive pentru a-și feri animalele de aparatul de fotografiat al ziaristului. În schimb, țărani nu ezită să-și deschidă grajdul, nu le este rușine, ci se mîndresc cu animalele pe care le au.
Din statistica oficială, aflăm că cea mai mare fermă de vaci de lapte se afla la Bușag, și avea, în urmă cu trei-patru ani, aproape 300 de capete, dar ferma a fost închisă din cauza … tuberculozei și toate animalele au ajuns, pe rînd, la abator. Statul l-a despăgubit pe proprietar.
Fosta fermă IAS din Seini a scăzut de la 233 de capete, la cîteva zeci. Stațiunea de Cercetare Zootehnică din Sighet are acum tot mai puține vaci de lapte. La Satulung, fosta fermă de vaci a IAS a căzut total, dar a apărut o fermă cu 2.000 de capre de lapte, rasă franceză, care se menține. La Ardusat, există o fermă de vaci cu vreo 20 de capete. În Petrova, familia Mihalca crește vreo 20 de vaci. Mai sînt ferme mici de vaci, pe ici pe colo prin județ, cîte 1-2 microferme într-o comună sau sat, înființate cu ajutorul fondurilor europene (Costeni, de exemplu).
La Săcălășeni, în ultimii ani, au apărut două ferme de vaci de lapte, cu circa 500 de capete, proprietar fiind patronul unui abator și al unei carmangerii din Baia Mare, dar în același timp și mare fermier, cu ferme de bovine (viței) la îngrășat și porci la îngrășat.
La acestea, se adaugă vacile de lapte crescute de țărani și oile de lapte crescute de țărani (cei mai mari, au mii de capete, în Ferești și Seini), care asigură 90% din laptele materie primă pentru fabricile din zonă și pentru piețe. Deci producția de lapte o fac țăranii – tocmai cei care nu primesc subvenții europene de la stat!
