Guvernatorul și Tezaurul

0
66

În ultimele zile, lumea a privit cu interes întâlnirea, se zice istorică, dintre președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, care a avut loc la Geneva. Am citit comentarii pe marginea acestui eveniment și am înțeles, din maieutica dialogului, că nimeni nu a ieșit optimist. Nu au lipsit dezacordurile dintre cele două mari puteri. Putin, mai ezitant, Biden, mai ofensiv. Au mai schimbat rolurile. Oricum, întâlnirea dintre cei doi rămâne de mare interes. Fără ostilitate și amenințări, dar într-un dezacord aproape total. Au mai fost și alte comentarii. Mie mi-a atras atenția o altă întâmplare, care mi-a sugerat o isteață coincidență. Prea s-a potrivit o durere românească cu summitul de la Geneva.
Când cei doi lideri căutau să-și armonizeze cuburile diplomatice, la București, Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, lansa o carte de mare interes: „Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse.” Guvernatorul a vorbit despre Tezaur în ziua summitului. Cum, într-un tren, au ajuns la Moscova 1740 de casete cu aur, dar și bijuteriile Reginei Maria. Au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în Sala Armelor, din Kremlin. Spune domnul Guvernator: „Tezaurul Băncii Naționale a României rămâne singurul caz în care o rezervă de aur monetară este încredințată, cu acte în regulă și cu toate garanțiile depozitarului, Imperiul Rus, că va fi returnată oricând, la cererea proprietarului. Pentru ca ulterior, și datorită istoriei, aceste obligații asumate, conform tuturor normelor și cutumelor internaționale, să nu mai fie respectate.”
În acest context, Guvernatorul a făcut referire la modul în care s-a comportat Banca Națională a României, cu Banca Centrală a Poloniei. În timpul Războiului al Doilea Mondial, România a depozitat aurul polonez la Mănăstirea Tismana, și l-a restituit guvernului polonez, până la ultimul gram, deși nu exista nici un document între cele două țări, decât puterea încrederii. Pe această temă s-a realizat un film, „Trenul de aur,” coproducție româno-poloneză. Da, așa îmi plac relațiile dintre țări! Pentru cei care nu știu, repet cronologia și odiseea Tezaurului românesc. De frica războiului, în anul 1916, în decembrie, trenul cu aurul românesc pleca spre Moscova. Valoarea întregului depozit era de peste 321 milioane lei aur. În anul următor, a avut loc un nou transport, cu documente din Arhivele Statului, arhivele unor instituții publice și particulare, lucrări de artă și alte piese de valoare din colecții de stat și private, odoare mănăstirești, cărți rare, manuscrise, colecții numismatice.
De când mă știu, am citit numeroase articole, cărți despre soarta Tezaurului românesc de la Moscova. Am discutat cu istorici români pe această temă. Dar am avut șansa să abordez subiectul și cu un istoric rus. La celebrele Cursuri de limbă, cultură și civilizație românească din Maramureș, inițiate de scriitorul Augustin Buzura, în care m-a implicat, a fost invitat și profesorul Grigori Shkundin, doctor în istorie, cercetător în cadrul Institutului de Slavistică și Balcanistică al Academiei Ruse, specialist în relațiile româno-ruse. Într-un dialog, publicat în cartea mea „Dialoguri în centrul Europei,” l-am întrebat: „Cum comentați situația tezaurului românesc de la Moscova?” Istoricul rus a fost tranșant: „Da, tezaurul românesc a fost pus la adăpost la Moscova. La Institutul nostru lucrează profesorul Vinogradov, un cercetător foarte cunoscut, care a scris și o carte despre România în Primul Război Mondial. El spune că da, noi, rușii, avem tezaurul României, dar nu trebuie să-l mai dăm României, pentru că Rusia a ajutat mult România în perioada Primului Război Mondial. Opinia profesorului Vinogradov este că intrarea României în război a fost fatală pentru ruși.”
Se știe că prin vreme, prin negocieri, piese din Tezaur s-au întors acasă. La unele întâlniri bilaterale problema a fost abordată, dar partea rusă a fost de părerea profesorului Vinogradov. Și, iată, Guvernatorul mai face o încercare, lansând o carte pe tema Tezaurului. A ajuns și el la concluzia: „Se afirmă foarte des că numai o decizie politică a Moscovei poate să rezolve problema. Dar reamintim că un drept, care nu este mereu afirmat cade în uitare. Problema Tezaurului evacuat la Moscova este o responsabilitate a tuturor instituțiilor care și-au pierdut averile.” Problema Tezaurului românesc, declarat sechestrat de autoritățile ruse, sine die în Rusia, rămâne și astăzi la fel de actuală, ca acum un secol.
Am tresărit că Guvernatorul Mugur Isărescu a lansat o carte pe tema Tezaurului, chiar în ziua istoricei întâlniri dintre Biden și Putin. Emoționantă coincidență!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.