Vreau să promovez „adevărul care era cândva în satul tradiţional”
Sărbătoarea Rădăcinilor Străbune a ajuns în al optulea an de existenţă. Iniţiatorea evenimentului, artista Măriuca Verdeş, se încăpăţânează să ducă mai departe adevărul din satele tradiţionale. Şi-a propus să îi încurajeze pe meşterii populari care trăiesc în smerenie şi lucrează în taină, cu multă iscusinţă, obiecte tradiţionale. Vrea cu orice preţ ca meşteşugurile să nu se piardă, ci să fie predată ştafeta generaţiilor tinere, la fel cum îşi doreşte ca „horea bătrânească” să fie în continuare un leac pentru suflet. Anul acesta, invitatul special al „Sărbătorii Rădăcinilor Străbune” va fi maestrul Grigore Leşe.
Spaţiul de desfăşurare al Sărbătorii Rădăcinilor Străbune va fi în acest an Muzeul Satului Maramureșean ”Mihai Dăncuș” din Sighetu Marmației. Dacă anul trecut a fost organizată o şezătoare amplă cu participanţi din întreaga ţară, la actuala ediţie, vor fi puse la punct ateliere de lucru unde se va împleti, se vor face zgărdane sau se va prelucra lemnul. Toate aceste activităţi vor debuta azi, 1 iulie, de la ora 16. Practic, se va încerca să se demonstreze care e diferenţa între autentic şi stilizat. Atelierele de lucru vor fi completate cu o prezentare de costume tradiţionale şi costume stilizate, ce aparţine Fundaţiei Culturale Dana Ardelea. Cei prezenţi vor putea să admire costumele, să vadă cu câtă măiestrie au fost create şi cât de mult diferă cele autentice de cele stilizate.
Organizatoarea şi iniţiatoarea Sărbătorii Rădăcinilor Străbune, Măriuca Verdeş, şi-a propus ca prin aceste activităţi să îi încurajeze pe meşteri să lucreze cu aceeaşi râvnă şi drag.
„Sunt atâţia meşteri care trăiesc în smerenie şi îşi duc meşteşugul în taină din cauză că nu îşi mai găsesc locul şi rostul. Ei asistă cu oarecare tristeţe şi dezamăgire la realitatea actuală în care lucrurile valoroase sunt privite cu superficialitate sau indiferenţă. Nu trebuie să ai certificat de meşter ca să duci meşteşugul mai departe, eu vreau să îi încurajez să ducă tradiţia mai departe, e vorba de meşteşugul adevărat: traista să fie traistă, opinca să fie opincă, ştergura să fie ştergură sau zadia să fie zadie. Nu să le facem cu superficialitate, ci când cumpăr o traistă de la o femeie ce ştie ce îi traista mă ţine câţiva ani, nu o păstrez doar de decor. Munca adevărată să fie apreciată la adevărata valoare”, accentuează Măriuca Verdeş.
A doua zi, în 2 iulie, de la ora 16, sărbătoarea continuă alături de invitaţii evenimentului: maestrul Grigore Leşe, ansambluri şi grupuri tradiţionale din zonă.
„L-am cunoscut pe maestrul Grigore Leşe ca profesor universitar când am fost la Conservatorul din Bucureşti. Dat fiind faptul că ne leagă o prietenie frumoasă de mai bine de 10 ani, am cântat cu el în diverse concerte, am învăţat «aşa da, aşa nu», cred că este o bucurie şi pentru cei care vor să îl cunoască şi într-o altă ipostază. De multe ori e perceput ca o persoană severă, dar cere mult pentru că ştie că e de unde da. El de obicei lasă ca lucrurile să se aşeze de la sine. Eu l-am invitat să cânte, dar şi să spună un gând pentru generaţia tânără. Avem şi instrumentişti valoroşi ai locului care vor cânta hori maramureşene, tradiţionale, avem ansambluri, grupuri vocale pentru a arăta că tradiţia trebuie dusă mai departe, să fie predată ştafeta celor mai tineri”, a adăugat Măriuca Verdeş.
Artista mai spune că credinţa în Dumnezeu, este cea care o motivează să ducă evenimentul mai departe. „Tot ce am făcut şi fac e pentru Dumnezeu şi pentru a promova adevărul care era cândva în satul tradiţional şi care nu trebuie să dispară. Azi nu mai găsim cu uşurinţă horitori cum erau pe vremuri, oamenii horeau pe câmp sau la sapă. Acum suntem altfel educaţi, că numai dacă eşti un interpret de muzică populară sau doar dacă ai studii în domeniu poţi cânta. Aş vrea să meargă mai departe povestea horii, să nu se sfârşească aici, să fie în continuare horea bătrânească un leac pentru suflet. S-a pus o scenă mare între artişti şi oamenii locului. Eu vreau să readuc ideea de mai demult că între oameni trebuie să existe o punte de legătură, să se simtă bine trăind, horind, jucând, nu doar privind ca la televizor”, a subliniat Măriuca Verdeş.
