O delegaţie din dreapta Tisei a onorat invitaţia Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare de a participa la Colocviul profesional anual al bibliotecarilor din bibliotecile publice maramureșene.
Au fost prezenţi Ion M. Botoș, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, președintele Uniunii Regionale a românilor din Transcarpatia „Dacia”, reprezentanta administraţiei locale din Transcarpatia, Maria Vlad, şi bibliotecare. Cu această ocazie, Ion M. Botoş a prezentat proiectul „Biblioteca Apșa – liant pentru păstrarea și cunoașterea limbii române”.
„Noi am venit cu problema noastră: avem un proiect cu Departamentul Românilor de Pretutindeni, am reconstruit o sală pentru o viitoare bibliotecă publică românească din Transcarpatia. Va deveni o bibliotecă privată şi sperăm că vom avea succes să o dotăm cu cărţi, aparatură, cu tot ce e necesar”, a punctat președintele Uniunii Regionale a românilor din Transcarpatia „Dacia”, Ion M. Botoş.
Conducerea Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare a dat asigurări că va contribui la donaţiile de carte românească pentru noua bibliotecă. De altfel, Ion M. Botoş a accentuat legăturile de suflet care există cu unele instituţii româneşti, printre acestea figurând şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.
„În urmă cu 2 săptămâni, o delegaţie a Bibliotecii Judeţene a fost în Dreapta Tisei, a văzut viitoarea bibliotecă publică românească, reprezentanţii instituţiei de cultură românească s-au angajat că în viitor ne vor face şi donaţii de carte românească. Ne bucurăm că azi avem legături sufleteşti cu unele instituţii din Baia Mare. Ne pare rău că alţii stau deoparte şi se uită la ce se întâmplă în partea românească din Ucraina. Acolo locuiesc cam 50.000 de români”, a adăugat Ion M. Botoş.
Pe de altă parte, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia a subliniat că se va implica în continuare, indiferent de zbuciumul actual prin care trece societatea şi comunitatea românească din Ucraina, pentru a păstra limba română şi neamul românesc.
„Nu putem să spunem că noi refuzăm ce înseamnă Maramureşul din dreapta Tisei. Vom trece prin toate greutăţile cum am trecut şi până acum. Mulţi ne invită să venim în România, prieteni, rude. Nu, noi suntem la noi acasă. Şi vom merge înainte. Azi românul nu poate să părăsească Maramureşul Istoric, chiar dacă pleacă prin alte ţări, e doar temporar. De aceea e nevoie de bibliotecă, şcoli, instituţii, să păstrăm ce e legat de neam şi de ţara noastră. Să păstrăm limba română”, a conchis Ion M. Botoş.
