„Alecsiu Latiș – O viață de mărturisire, slujire și apostolat la Baia Mare”

0
10

Preotul Dorel Michiş mai adaugă „o filă” scrisă despre istoria Maramureşului

În 10 aprilie, publicul clujean s-a întâlnit cu istoria bisericească a Maramureșului ultimului veac și jumătate. Părintele Dorel Michiş de la Parohia Ortodoxă Dăneşti, istoric bisericesc și scriitor de vocație, şi-a lansat volumul „Alecsiu Latiș – O viață de mărturisire, slujire și apostolat la Baia Mare”, Editura Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, Baia Mare, 2024. Volumul a fost adus şi în faţa publicului din Maramureş, în 24 aprilie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Despre noua sa carte, părintele Dorel Michiş subliniază:

„Înveşnicire în cuvânt şi imagine”

Distanță de un an de la apariția cărții ‹‹Baia Mare – file din istoria bisericească a ultimului secol››, apreciată ca fiind ‹‹Cartea Anului 2024›› în Județul Maramureș, la Secțiunea Istorie, în cadrul concursului organizat de Revista de Cultură „Nord Literar”, am bucuria și satisfacția de a semnala, la ceas de centenar al înființării Patriarhiei Române, apariția unei noi lucrări pe care eu o consider și mai valoroasă, o monografie amplă, ce prezintă evenimente uitate sau tratate tangențial, cu aspecte inedite și spectaculoase din istoria localităților aflate pe Valea „Capnicului”, începând cu satele Șurdești, Cetățele, Plopiș, Lăschia, Făurești, Fânațe, Cernești, până departe, spre Tg. Lăpuș, Cufoaia și Stoiceni, un demers ce poate fi folositor familiilor Latiș, Filip și Pașca, ce au viețuit și încă viețuiesc în aceste ținuturi.
În ceea ce privește orașele, propun o călătorie de la Baia Mare la București și din Sighetu Marmației la Cernăuți, în ceea ce privește timpul, sugerez o călătorie din perioada interbelică la anii postdecembriști, iar în ceea ce privește înveșnicirea pe hârtie fotografică, pun la îndemână 180 de pagini cu instantanee document.

O „reparaţie morală” pentru părintele Alecsiu Latiş, un om proniator pentru Maramureş

Cartea este dedicată părintele Alecsiu Latiș, dascălul, preotul, protopopul, consilierul, vicarul (în anul 1946 doar două voturi i-au lipsit ca să ajungă episcop), omul, soțul, tatăl, bunicul și străbunicul, ce merită o reparație morală, după un secol în care i-au fost atribuite multe metehne, pe nedrept, în speranța trecerii vieții, operei, activității și personalității sale marcante ,,în neființă”. Manuscrisele rămase de la fiul său, medicul Gheorghe-Andrei Latiș, reproduse integral în această carte, constituie veritabile pagini de istorie, mai cu seamă din vremea când acesta tămăduia rănile sufletești și trupești ale unor mari personalități ca Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu sau ieromonahul Valentin Victor Bilț de la Făurești, în proximitatea Râpei Robilor de la Aiud, ca „deținuți politici”.
De aici înainte numele și chipul părintelui Alecsiu Latiș recapătă strălucirea din perioada interbelică și se impune ca unul dintre slujitorii neamului și bisericii sale ortodoxe din Maramureș, ca unul ce, în trecerea sa prin lume, a fost călăuzit de idealuri iar nu de scopuri.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.