Nu se va întâmpla pentru că nu este voinţă. Nici bani
S-a făcut multă vâlvă cu vizitele parlamentare şi cu “inspecţiile” la iazurile/haldele de steril de la Bozânta. În realitate, problema este de 30 de ani. La fel. Nu s-a făcut nimic în sensul ecologizării nici când REMIN era o forţă, nici când se ecologizau iazuri şi halde aiurea, prin ţară ori aici, la Cavnic ori Baia Borşa. Acum, s-a mai făcut puţină vâlvă. Se schimbă ceva? Nici vorbă.
Am căutat cei doi primari implicaţi.
“De 31 de ani se tot fac vizite pe iazuri. Jos pălăria că şi-au făcut timp şi au venit, dar… altfel, de nu se face nimic, au venit în vizită, să vadă Maramureşul şi atât. Vă reamintesc, este cel mai mare pericol de mediu din Maramureş. La cele 70 de hectare, de asemenea, e cel mai mare iaz ca suprafaţă din România!” – ne spunen primarul Dumitru Marinescu din Tăuţii-Măgherăuş.
Dincolo, la Recea, nu este foarte diferită poziţia.
“Iazul Săsar are 37 de hectare, cel de la Bozânta are 140 ha, se adaugă cel de la Romaltyn. Pentru Bozânta există proiecte de ecologizare, nu doar poveşti. Sterilul depozitat conţine atât cianuri, cât şi silicia, la fel metale grele. Ştiţi cât ar costa ecologizarea iazului, cel care are proiecte gata? 30 milioane de euro. Vi se pare o sumă mare faţă de ce investiţii se fac? Din păcate, deocamdată nu sunt soluţii, ni se spune. Le-am şi spus celor ce au venit să-l vadă, sperăm să nu fi venit doar pentru selfie-uri…” – ne spune primarul Alexandru Ardelean.
Pe iazul cel vizitat este deja faună. În mijloc creşte o pădure de mesteacăn şi de plop plus salcâm, deja unii inconştienţi merg să taie lemn. Sonda de golire a apei din iaz s-a ruginit şi s-a înfundat, dând naştere unui lac pe care acum se ascunde păsăret de toate felurile, la fel cum prin pădurice se ascund căprioare, mistreţi, vulpi şi bursuci. Dar încă o dată, de ecologizat singur nu se va ecologiza. Oricât ar încerca natura. Ca o ironie sordidă, între cele două iazuri se depozitează material solid de la staţia de epurare a Băii Mari (da, rahat…), care, culmea, e cel mai mic rău ce se poate întâmpla zonei! Ar fi însă nevoie doar de un efort simplu, de a acoperi sterilul, fie şi temporar, cu un strat de pământ, ca să nu mai fie ridicat pe vreme de secetă, pe culturile celor din Lăpuşel sau până spre oraş. În cealaltă parte a Băii Mari, în Tăuţii de Sus, e alt iaz, cu ecologizarea începută şi părăsită. Şi de acolo, la vară, se vor ridica nori de steril spre localitățile apropiate. O problemă care are deja 30 de ani vechime. Aparent, va avea şi 50…
Ce bun era solul de la coada lacului Firiza transportat si pus peste haldele de steril. sigur nu costa 30 de milioane de euro, si se marea si capacitatea de stocare a lacului, si puteau apoi creste copaci peste halde. Intre timp au venit, au vorbit, au plecat, si locuitorii tot mor de cancer.