Preoți și credincioși s-au adunat luni, 21 decembrie, în fața Casei de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare, pentru a marca 29 de ani de la prima liturghie publică de după cele peste patru decenii de interdicție a Bisericii Greco-Catolice în România. Cu acest prilej, pr. Simion Mesaroș a rememorat pentru cei prezenți atât amintirea acestei slujbe, celebrată atunci de actualul cardinal Lucian Mureșan, cât și alte momente importante care au avut loc, în Maramureș, în primul an de libertate al greco-catolicilor.
• Peste 10.000 de credincioși și preoți prezenți
Imediat după căderea regimului comunist, activitatea publică a Bisericii Greco-Catolice a fost legalizată printr-un decret emis în ultima zi a lunii decembrie a anului 1989. La scurt timp, în data de 21 ianuarie 1990, peste 10.000 de credincioși și preoți greco-catolici s-au adunat în fața Casei de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare pentru a lua parte la prima liturghie publică. „Iată-ne, din nou, prezenți aici, în fața Casei de Cultură din Baia Mare, ca în fiecare an, pentru a comemora și a retrăi ceea ce s-a petrecut aici în urmă cu 29 de ani, când am participat cu mari emoții și cu foarte mult entuziasm la prima ieșire în public a Bisericii Greco-Catolice după 41 de ani de interdicție (…) 
La 21 ianuarie 1990, a avut loc prima Sfântă Liturghie publică concelebrată de 22 de preoți și avându-l, ca pontificant, pe preotul Lucian Mureșan – Ordinarius diecezan, venind cu această funcție din clandestinitate, cel care, în curând, va deveni Episcopul Maramureșului, iar, mai târziu, Arhiepiscop și Mitropolit la Blaj, și, în prezent, Arhiepiscop Major – Cardinal la Blaj”, a amintit pr. Simion Mesaroș creionând, în continuare, pentru cei de față alte câteva momente importante care au avut loc, ulterior, în Maramureș, în primul an de libertate al acestei Biserici. Astfel, părintele Mesaroș a evocat cea de a doua liturghie publică ce a avut loc în Baia Mare. „La 11 februarie 1990, s-a celebrat a doua Sfântă Liturghie publică, dar de această dată la Statuia Ostașului Român, cu o participare similară. Aici (la statuie, n.r.), vom rămâne pentru următorii 15 ani. Abia în decembrie 2004, ne vom muta între zidurile bisericii „Sfântul Anton”, ridicate numai la jumătate, deci tot sub cerul liber, pentru următorii câțiva ani”, a adăugat pr. Simion Mesaroș.
• Oficializarea Episcopiei de Maramureș
Anul 1990 aduce, pentru Maramureș, și oficializarea episcopiei. „În urma mai multor intervenții făcute la București, la Secretariatul de Stat pentru Culte, la 1 mai 1990, Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului era prima instituționalizată care avea un stat de funcțiuni apropiat, cu personal clerical ierarhic și personal neclerical”, a punctat părintele Mesaroș. Tot în cursul lunii mai a anului 1990, are loc și preluarea progresivă a clădirii din strada Vasile Lucaciu din Baia Mare, confiscată de autoritățile comuniste în anul 1948. „Aceasta va deveni sediul Episcopiei Maramureșului și sediul Institutului Teologic „Ep. Dr. Alexandru Rusu” și va rămâne singurul imobil recuperat de Biserica Greco-Catolică în Baia Mare”, a precizat pr. Simion Mesaroș. Luna mai a aceluiași an e marcată de o altă ceremonie grandioasă la Statuia Ostașului Român din Baia Mare în cadrul căreia sunt consacrați doi episcopi: Lucian Mureșan, pentru Episcopia Maramureșului, și Vasile Hossu, pentru Episcopia Oradea. „Consacrarea noilor episcopi s-a făcut de către mitropolitul Alexandru Todea de la Blaj, episcopul Ioan Ploscaru de la Lugoj și nunțiul apostolic în România Jan Bukovski, reprezentându-l pe Papa Ioan Paul al II-lea”, a evidențiat părintele Mesaroș.
• Hirotonirea primilor preoți pregătiți în clandestinitate
Primul an de libertate al Bisericii Greco-Catolice e însemnat în calendar de o altă ceremonie deosebită, găzduită tot la Statuia Ostașului Român. „La 28 iulie 1990 (…) au fost hirotoniți public primii 11 preoți pregătiți în clandestinitate dintre care zece pentru Dieceza Maramureșului și unul pentru Dieceza Oradea. Ceremonia a fost condusă de Mitropolitul Alexandru Todea, împreună cu noii episcopi Lucian Mureșan și Vasile Hossu”, a subliniat pr. Simion Mesaroș. În luna octombrie a aceluiași an, după terminarea liturghiei de la Statuia Ostașului Român, a fost declanșată o puternică acțiune de protest ce viza restituirea bisericilor greco-catolice. Pe parcursul a zece zile de protest, s-au purtat tratative cu autoritățile locale și cu reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe. Pe 1 noiembrie 1990, a sosit, în Baia Mare, o delegație parlamentară compusă din zece parlamentari între care și Ion Rațiu. Totul a rămas, însă, fără nici un rezultat. Spre finalul anului 1990, în luna decembrie, și-a început activitatea primul Institut Teologic Greco-Catolic de grad universitar din țară, cu un număr de 80 de studenți. Tot în decembrie 1990, a avut loc un concert al studenților teologi. Primul an de libertate al Bisericii Greco-Catolice a fost marcat și de darea în folosință a primei biserici nou construită, în localitatea Trip din Țara Oașului.
