Misterele economiei

0
604

Ne întrebăm de ce este săracă România, o ţară totuşi bogată în resurse minerale, agricole, energetice, şi întrebările de acest fel pot fi multiplicate. Economiştii nu reuşesc să ne explice aceste mistere ale economiei noastre şi nici noi nu reuşim să le înţelegem, dar încercăm.
Laureatul premiului Nobel pe 2015 a cercetat microeconomia, s-a întrebat care este relaţia între consum, sărăcie şi asistenţă socială, în funcţie de alegerile făcute de consumatori. Ieri dimineaţă, telefonul a sunat la redacţie şi am primit legătura cu o operatoare ce făcea un „studiu de imagine” privind marile magazine alimentare, super şi hipermarketuri. Lanţurile de comercializare sînt coalizate şi plătesc astfel de sondaje de opinie. Se pare că este foarte important ce părere au oamenii despre tine sau despre produsul tău. Angus Deaton, laureatul Nobel pe 2015, pe asemenea studii s-a axat cu succes. De ce alegi un produs şi nu altul? De ce cumperi un ziar şi nu altul. Noi ştim că trebuie să muncim 8 ore conştiincios şi să producem de calitate, ca mai apoi să lăsăm piaţa să regleze cine este mai competitiv şi cine prosperă. Însă observăm că realitatea nu este atît de simplă şi că sînt necesare studii în domeniul alegerilor făcute de consumatori. Există se pare legături între alegerile individuale şi rezultatul agregat, între microeconomie, macroeconomie şi economia în domeniul dezvoltării, pe care le neglijăm, deocamdată. „Misterele” economiei nu se opresc însă aici. Constatăm cu toţii ineficienţa pieţelor şi căutăm soluţii practice, sau ştiinţifice, la această realitate. Vrem să reglementăm eficient o piaţă imperfectă, ceea ce seamănă a luptă cu morile de vînt. Şi totuşi, nu ne lăsăm, mergem mai departe, muncim zi de zi în serviciul nostru şi visăm ca pînă la urmă seriozitatea şi buna noastră credinţă să fie remarcate de clienţi (în cazul nostru, de cititori, ca să-şi reînnoiască abonamentul lună de lună).
Economiştii lumii cercetează mişcările de pe pieţele financiare şi concluziile lor ne orientează comportamentul economic. Dar la fel ca în matematică, şi în domeniul economiei există probleme pe care nimeni nu le poate rezolva, sau care au mai multe soluţii, discuţia învîrtindu-se în jurul celei optime. Statul măsoară performanţele economiei în cifre statistice, deloc sigure, posibil măsluite. Observăm că în perioadele grele (război, emigraţie, conflicte), cifrele statistice sînt optimiste. Zona Euro se bucură, ne anunţă un comunicat, beneficiind de pe urma preţurilor mai mici la energie, a unei rate de schimb mai competitive şi a existenţei unei cereri puternice de consum. Despre economia României, creşterea veniturilor reale, potenţată de recenta relaxare fiscală, de inflaţia coborîtă şi de scăderea treptată a şomajului, impulsionează consumul şi astfel motorul ţării duduie.
Ne întoacem la misterele (principiile) economiei, la lucrurile ciudate: ţară bogată, oameni săraci, produse scumpe în magazine pline de marfă, produse ieftine pe care nu le doreşte nimeni. Alegînd capitalismul, avem costuri în plus pe care le suportăm. Aşa trebuie să înţelegem societatea în democraţie, ca o continuă adaptare la comportamentul economic de a alege ce cumperi – pentru care trebuie să fim educaţi. Nici un leu nu se aruncă, ci alegi ce cumperi cu el. (Un ziar Graiul Maramureşului.)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.