• De la primarul care pune suflet la omul care a pus Baia Mare pe harta oraşelor importante din România •
Baia Mare a cunoscut o creştere economică importantă în ultimii cinci ani, dar a înregistrat o creştere şi pe piaţa muncii fiind create 6600 de noi locuri de muncă. Următorii cinci ani se anunţă cu motoarele turate: proiecte de dezvoltare importante urmează să fie implementate de administraţia publică locală şi vom avea la dispoziţie şi 122 de milioane de euro din fonduri europene care ne pot propulsa în topul oraşelor prospere din România.
Primarul care a deschis larg porţile municipiului Baia Mare spre o dezvoltare fără precedent în istoria oraşului a acceptat să fie subiectul unei serii de interviuri care vor fi postate în zece părţi pe site-ul www.actualmm.ro şi vor fi publicate şi în paginile cotidianului Graiul Maramureşului. Zece teme de discuţie importante, întrebări din domenii de interes pentru comunitate, de la administraţie, politică, educaţie, cultură, credinţă, dar şi despre familie şi viaţa personală a omului Cătălin Cherecheş. Pe el îl cunoaştem bine, mult mai îndeaproape decât pe orice alt primar sau politician pe care l-a avut Baia Mare sau Maramureşul. Poate tocmai pentru că nu a uitat nici o secundă că este un om care trebuie să rămână printre şi lângă oameni. Vă propunem o altă abordare faţă de clasicele interviuri, o abordare care ne va permite să îl înţelegem mai bine pe Cătălin Cherecheş, de la primarul care pune suflet la omul care a pus Baia Mare pe harta oraşelor importante din România. Primul subiect dezbătut în cadrul acestui demers este probabil cea mai de interes temă pentru comunitatea băimăreană: dezvoltarea economică şi locurile de muncă.
Aţi fost ales primar într-un moment în care România resimţea încă din plin efectele crizei economice (deşi oficial se vorbea de o creştere în anul 2011), când măsurile de austeritate se resimţeau în rândul populaţiei, dar şi la nivelul administraţiei locale. Mai mult, în urmă cu cinci ani, Baia Mare era încă privit drept locul unde se agaţă harta-n cui, un oraş unde nu se întâmplă niciodată nimic, lăsat mereu la capăt de listă de autorităţile centrale şi care nu părea să aibă vreo şansă de a ieşi din izolare. Apoi încet, dar sigur, despre Baia Mare am început să auzim pe plan naţional şi internaţional. Aţi venit în 2011 în faţa băimărenilor şi aţi vorbit despre necesitatea relansării şi dezvoltării economice şi despre noi locuri de muncă. Ce aţi reuşit din ceea ce v-aţi propus în urmă cu patru ani?
„Momentul în care băimărenii mi-au acordat încrederea lor şi m-au ales primar, în 2011, nu a fost cel mai simplu şi asta în contextul problemelor existente la nivel naţional, respectiv prin prisma faptului că Baia Mare se afla încă sub stigmatul de fost oraş minier. Un oraş care, în cei 20 de ani de după revoluţie, nu a reuşit să ţină pasul cu celelalte municipii, fiind privat de investiţii majore şi dezvoltare, fapt care a generat un anumit handicap. Pe lângă rezolvarea problemelor mărunte, dar multe din zona de infrastructură şi servicii, în paralel cu investiţiile şi demersurile pe care le-am făcut pentru a da o nouă faţă acestui oraş, în ultimii patru ani am făcut eforturi susţinute pentru a sprijini mediul de afaceri local şi pentru a atrage noi investitori. Datele oficiale ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Maramureş arată că persoanele juridice şi fizice care întreprind activităţi economice pe raza municipiului Baia Mare numără cu 25% mai mult acum decât în 2010, iar ultimii cinci ani au adus o creştere de 20% în volumul de activitate realizat în municipiu. În 2014, afacerile băimărene au încasat cu 250 milioane de Euro mai mult decât în 2010, ajungând la o cifră de afaceri cumulată de 1,5 miliarde de euro anual. Creşterea a adus în conturile agenţilor economici băimăreni profituri cumulate de 360 de milioane de euro pentru aceeaşi perioadă. Toate aceste date oficiale demonstrează că suntem pe drumul cel bun. Dar marile proiecte de dezvoltare economice abia au început să fie implementate. Mă refer la proiectele care vor atrage investitori importanţi, cum este amenajarea celui mai mare Parc Industrial din România sau cel pentru Industrii creative pe care dorim să îl realizăm pe locaţia fostei platforme Cuprom. Dacă includem aici şi proiectul pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021, dacă ţinem cont şi de datele oficiale ale instituţiilor, Baia Mare este noul performer economic al Nord-Vestului şi asta se va simţi şi mai bine în următorii ani„.
Care sunt domeniile de activitate aflate pe un trend ascendent în ultimii ani în Baia Mare şi ce aţi făcut practic la nivelul administraţiei locale pentru a susţine creşterea economică înregistrată în ultimii patru ani?
„Mineritul a fost înlocuit ca pondere în volumul activităţii economice prin consolidarea industriei prelucrătoare şi creşterea consumului cu 25%, într-o perioadă în care a stagnat în majoritatea centrelor urbane ale ţării. Sectorul hotelier şi cel al alimentaţiei publice a crescut cu 15% în timp ce de departe cel mai dinamic sector, IT&C-ul, a crescut cu 40%, contribuind cu 15 milioane de euro în plus faţă de ce producea în 2010. La aceste rezultate contribuie o serie de elemente favorabile cum ar fi proximitatea resurselor lemnoase, atractivitatea costului redus al forţei de muncă din România, apropierea de graniţele cu spaţiul Schengen şi poziţia geografică a oraşului care permite timpi reduşi de transport către piaţa central-europeană. Toate acestea au contribuit la facilitarea unei tranziţii de succes, care s-a dovedit dezastruoasă pentru alte oraşe cu specific minier, cum ar fi Petroşani sau Deva. Un factor vital îl reprezintă politicile investiţionale şi deciziile administraţiei publice locale care au influenţat dinamica economică şi au setat direcţia de dezvoltare a oraşului. Am recalibrat dacă vreţi, prin intervenţii subtile, dar necesare, arhitectura economică a oraşului. La începutul anului 2012, atunci când consumul era în scădere, am luat decizia de a renunţa la majorările pe creanţele fiscale restante şi asta a avut un impact dublu. Nu a pus nici presiune pe consum şi a permis o colectare foarte bună a taxelor şi impozitelor locale ceea ce a însemnat că am putut veni cu noi şi noi investiţii. Eforturile pe care le facem la nivelul administraţiei publice pentru a ridica în continuu calitatea spaţiului urban ne permit să pregătim terenul pentru dezvoltarea turistică, pe care mizăm foarte mult în viitor. Deja există o creştere a încasărilor în zona de turism şi asta este şi un rezultat al investiţiilor pe care noi le-am realizat deja în oraş cum ar fi infrastructura, iluminatul, designul urban, amenajare peisageră, regenerarea urbană, mentenanţa. Faptul că avem noi investiţii pe care le-am inaugurat şi care atrag atenţia turiştilor români şi străini, cum este Piaţa Cetăţii, dar şi Parcul Central, ne ajută foarte mult în dorinţa noastră de a ne dezvolta din punct de vedere turistic. Urmează şi alte investiţii care susţin această dorinţă, Colonia Pictorilor, respectiv proiectul care vizează reabilitarea ştrandului municipal, unde ne dorim să realizăm un adevărat punct de atracţie pentru băimăreni şi turişti deopotrivă”.
Ce rezultate aţi înregistrat în ceea ce priveşte piaţa muncii? Spuneaţi că vreţi 10000 de noi locuri de muncă în Baia Mare, cât aţi reuşit până acum şi ce veţi face în continuare?
„Baia Mare are cea mai mică rată de şomaj din regiune, asta relevă datele oficiale. În ultimii cinci ani, în Baia Mare, conform datelor obţinute de la Inspectoratul Teritorial al Muncii şi Inspecţiei Muncii, au fost create 6600 de noi locuri de muncă. Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor arată faptul că numărul salariaţilor băimăreni a crescut cu 15% faţă de valoarea înregistrată în 2010, confirmând performanţele economice ale oraşului nostru. Volumul activităţii economice în municipiul Baia Mare a crescut din 2010 şi până în 2015 cu cca. 200 de milioane de Euro. Aproximativ 1300 de persoane au fost angajate în sistemul public, în schimb, sectorul privat a prezentat o creştere accelerată a nevoilor de forţă de muncă, angajând aproximativ 5000 de noi salariaţi în doar cinci ani. Marii angajatori şi-au consolidat statutul şi prezenţa competitivă în piaţă. Activităţile din domeniul prelucrării lemnului au crescut ca cifră de afaceri, profit net, dar şi număr de salariaţi. Astfel, 5000 de persoane sunt astăzi active în fabricile de mobilă, cu cca. 1000 mai mult decât în 2010, la fel şi în domeniul silviculturii. Construcţiile civile şi-au recăpătat capacitatea de a angrena cantităţi mari de forţă de muncă, creându-se 1700 de noi locuri de muncă în acest domeniu. Datele oficiale demonstrează clar că Baia Mare îşi reclamă din ce în ce mai mult statutul de zonă logistică de tranzit, având în vedere proximitatea graniţelor cu Ungaria şi Ucraina. Transporturile de mărfuri angrenează astăzi cu 1000 de salariaţi mai mult decât la sfârşitul anului 2010, angajând 1805 de persoane. La fel, turismul reprezintă o din ce în ce mai importantă resursă economică în piaţă, în domeniul hotelier şi al alimentaţiei publice, 600 de noi salariaţi fiind angajaţi în acest sector în ultimii cinci ani. Expansiunea economiei băimărene şi crearea de noi locuri de muncă are o serie de surse, atât de context global, cât şi de aplicare locală a unor politici şi iniţiative de succes. Deschiderea de noi pieţe şi investiţiile în infrastructură au contribuit la prezenţa din ce în ce mai competitivă a jucătorilor locali în piaţă naţională şi europeană. La fel, dinamismul investitorilor a contribuit la consolidarea mediului de afaceri, fructificând avantajele competitive locale, cum este proximitatea faţă de resursa lemnoasă. Politicile publice locale privind atragerea de noi investiţii în economie prin diverse instrumente au dat roade. Atât producţia, cât şi consumul au crescut cu 25% în ultimii cinci ani. Creşterea economică şi cele 6600 de noi locuri de muncă au avut un impact direct în sensul ridicării nivelului de trai şi deci, în mod subsecvent, a consumului din piaţă. Comerţul global a crescut ca volum cu 150 de milioane de Euro faţă de valoare din 2010, adunând anual o cifră de afaceri de jumătate de miliard de Euro. Mai mult, crearea noilor locuri de muncă a injectat aproximativ 3 milioane de euro anual în consum. Astfel, ca efect indirect, capitalul a produs o nevoie de noi locuri de muncă în comerţul cu amănuntul, domeniu în care s-au creat 1200 de noi locuri de muncă”.
Ce vă propuneţi la acest capitol în perioada următoare?
Creşterea producţiei şi creşterea turismului sunt două dintre componentele pe care administraţia pariază pentru perioada imediat următoare. Realizarea celui mai mare Parc Industrial din România la Baia Mare va produce o creştere a competiţiei şi a volumului produs în municipiu, dar şi o polarizare a forţei de muncă din localităţile şi judeţele vecine. Provocarea este aceea de a absorbi salariaţi de înaltă calificare şi de a favoriza creşterea în domeniul cercetării şi al dezvoltării. Mai mult, realizarea Parcului Natural Firiza şi a dezvoltării unui complex turistic conex va produce un impact major în structura economică locală, favorizând consolidarea turismului şi crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu.
122 de milioane de euro din fonduri europene vor ajunge în Baia Mare în următorii ani. Ce investiţii veţi realiza din această sumă considerabilă?
„Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a trimis autorităţilor public locale spre consultare ghidul de finanţare care coordonează investiţiile dedicate municipiilor reşedinţă de judeţ din cadrul noul Programului Operaţional Regional. Municipiul Baia Mare dispune de un buget operaţional de aproximativ 122 milioane de Euro pentru investiţii publice, din care 33 de milioane sunt o alocare fixă pentru proiecte care ţin de mobilitatea urbană. În 2015, la nivel de Consiliu Local am aprobat Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, care include proiectele care vor fi realizate folosind bani europeni. Cei 33 de milioane de euro vor fi utilizaţi pentru reabilitarea arterelor rutiere principale, inclusiv în zona cartierelor Ferneziu – Firiza, pentru reabilitarea spaţiilor publice pietonale, pieţele centrale şi malurile râului Săsarului, dar vom implementa şi un sistem integrat de piste de biciclete la nivelul întregului oraş. Restul alocării până la 122 milioane de Euro vor fi investiţi în proiecte de infrastructură economică, culturală, socială şi sanitară”.
Care sunt proiectele majore pe care le veţi implementa pentru a susţine dezvoltarea economică continuă a municipiului Baia Mare?
Din punct de vedere economic, lucrările publice pentru care se vor utiliza banii europeni sunt centrul de transfer tehnologic, incubatorul de afaceri din cadrul noului Parc Industrial şi centrul pentru industrii creative din zona Cuprom. Municipiul Baia Mare va dispune de fonduri europene din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare pentru decontaminarea solurilor poluate aferente platformei industriale Cuprom. Asta evident, după ce vom finaliza procedura de achiziţie a acestui sit. Din cele 122 milioane de euro vom finanţa şi proiectele legate de candidatura oraşului nostru la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Este vorba de restaurarea Cinematografului Minerul, a Casei Iancu de Hunedoara şi a Castelului Pocol. Am gândit proiecte şi în domeniul social, unde vom investi în locuirea socială, dar şi în dotări pentru seniori, tineret şi persoane defavorizate. Proiectele tehnice pe care le vom depune pentru finanţare europeană sunt, în mare parte, finalizate. Faptul că ne-am pregătit din timp cu proiecte de anvergură, pe care le-am verificat pe întregul lor parcurs, ne poate aduce un mare avantaj. Dacă vom reuşi să utilizăm întregul buget operaţional până în 2020, avem posibilitatea de a creşte absorbţia până la 135 milioane de Euro. Sunt convins că Baia Mare va deveni un exemplu în atragerea de fonduri europene pentru proiecte de calitate. În mod personal, îmi asum această misiune.
Ce aţi făcut în ultimii cinci ani se vede cu ochiul liber, se aude în ţară şi chiar în străinătate. Baia Mare a ajuns în topul oraşelor importante din România. Ce urmează în următorii cinci ani?
Provocările următorilor cinci ani sunt multe şi mari. Dar la fel cum am făcut primii paşi înspre dezvoltare, cu toate că unii au spus că suntem prea curajoşi şi iată, astăzi vorbim de Baia Mare care stă la masa greilor, atât pe plan naţional cât şi internaţional, cred că nu mai este o opţiune să ne dorim lucruri măreţe, ci este o obligaţie pe care o avem pentru generaţiile care vor veni. Pentru următorii ani Baia Mare trebuie să devină un teren fertil pentru noi investiţii în turism, servicii şi industrii de mare valoare adăugată. Prin planurile şi direcţiile de dezvoltare pe care ni le-am propus ne arătăm disponibilitatea pentru noi investiţii şi intenţia de a consolida mediul economic în creştere. Constituirea celui mai mare Parc Industrial din ţară în zona de sud a municipiului poate atrage investiţii ale marilor companii europene. Cele 1000 de hectare pe care Parcul Industrial va activ vor fi ocupate de noi afaceri care vor produce atât creşteri ale volumului activităţii în oraş, cât şi o sporire a nivelului de trai. Oportunitatea va aduce după sine crearea de noi locuri de muncă. Şi asta nu numai pentru băimăreni, ci pentru întreaga regiune. Turismul este o altă axă pe care dorim să ne dezvoltăm şi care poate produce un impact consistent în structura economică a oraşului. Avem şi aici proiecte mari, crearea premizelor pentru dezvoltarea unui parc turistic în Firiza, un complex cu 2000 de locuri de cazare, hoteluri de patru şi cinci stele, centru spa, ferme agricole, viticole şi pomicole, dar şi infrastructură pentru turism montan, cu trasee turistice alpine, zone pentru mountain bike şi altele. Baia Mare poate deveni un nod modal de intrare în două zone turistice de mare potenţial, Maramureşul istoric şi Bucovina. O altă mare dorinţă pe care o am şi pentru îndeplinirea căreia deja am făcut paşi importanţi este recalibrarea imaginii oraşului pe plan naţional şi internaţional, din oraş al poluării în oraş verde, din oraş minier în oraş al culturii. Aici avem candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii şi constituirea Parcului Natural Firiza. Această repoziţionare în vederea creşterii turismului este de natură să creeze noi investiţii, noi locuri de muncă şi un nou suflu în economia locală”.
Cătălin Cherecheş va candida pentru un nou mandat la alegerile locale care vor avea loc la începutul acestei veri. A anunţat deja că va face acest pas alături de cetăţeni, susţinut de platforma civică pe care a gândit-o şi unde este binevenit oricine, indiferent de orientarea politică. Este vorba despre Coaliţia pentru Baia Mare unde pot să se înscrie sau să îl susţină, pe lângă cetăţeni, organizaţii neguvernamentale, partide politice, orice băimărean, maramureşean, român care iubeşte comunitatea şi Baia Mare şi crede în proiectele care pot duce oraşul nostru într-o nouă etapă de dezvoltare. Vă invităm să urmăriţi platforma online www.actualmm.ro şi să citiţi Graiul Maramureşului în următoarele două săptămâni pentru a descoperi zi de zi câte unul dintre cele zece interviuri realizate pe zece teme de interes cu primarul Cătălin Cherecheş. Despre băimăreni şi Baia Mare, despre administraţie şi dezvoltare economică, politică, educaţie, cultură şi artă, credinţă, familie şi viaţă personală, planuri de viitor, Baia Mare Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi planuri de viitor.
Annamaria Somay
