– Aţi avut recent adunare generală de alegeri, cine este noul preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine ACA Maramureş?
– Sîmbătă, 28 ianuarie 2017, a avut loc adunarea generală a filialei noastre, la care au participat circa 200 de apicultori din Maramureş. Invitaţi speciali au fost Ioan Fetea, preşedintele ACA România, şi dr. Bogdan Poncea de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură Bucureşti. Pentru următorul mandat de patru ani, preşedinte al ACA Maramureş a fost ales Cornelius Mădălin Fangli, din satul Trestia, comuna Cerneşti (este preot, are vîrsta de 38 de ani şi deţine 50 de familii de albine). Membri în Consiliul director sînt: Rodica Angela Miholca (locuieşte în Baia Mare, are stupină în Coaş), Daniel Mihai Radu din Şişeşti, Vasile Neag din Botiza, Ioan China din Ariniş şi Cristian Sorin Pop din Răzoare – Tg. Lăpuş. Votul a fost deschis, iar la funcţia de preşedinte au fost doi candidaţi. Nou preşedinte are în obiectiv reactivarea cercurilor apicole, promovarea apiculturii (în şcoli), încurajarea consumului de miere (prin presă), activarea filialei ACA.
– Ce aţi aflat de la cei doi oaspeţi?
– Domnul Poncea a vorbit despre bolile albinelor şi despre tratamente, iar domnul Fetea ne-a spus despre Programul Naţional Apicol 2017-2019, o noutate fiind faptul că statul va deconta şi cumpărarea de ustensile şi utilaje apicole. Aşteptăm apariţia hotărîrii Guvernului. Am aflat de asemenea că în 2016 Complexul Apicol Bucureşti a exportat doar 40 t de miere, faţă de mii de tone în anii de dinainte!
– Ce spun apicultorii despre sezonul trecut?
– A fost dezastruos, florile de salcîm au îngheţat, la tei şi floarea-soarelui în sudul României au mers în pastoral puţini apicultori din Maramureş. Astă-toamnă, au fost pierderi, paraziţii Varrooa au lăsat stupii goi, sînt apicultori care au rămas fără de albine… Asociaţia noastră are 300 de membri, cu 20.000 de familii de albine, numărul a scăzut în ultimii ani cu 30%.
– Cum evoluează piaţa produselor apicole?
– În toată Europa scade consumul de miere, de aceea a căzut exportul de miere. Apicultorii ar dori ca UE să interzică amestecul de miere (cupajarea). În Maramureş, crescătorii de albine au progresat cu ajutorul măsurilor 141 şi 112. Acum, este aplicabilă măsura 6.3, subvenţia de 15.000 de euro vine în 2 tranşe, însă puţini apicultori au peste 150 de familii de albine. Sînt apicultori mai mari în localităţile: Stoiceni, Pomi, Boiu Mare, Botiza, Racşa, Oraşu Nou, Prilog, Satu Nou de Jos, Şişeşti, Lăpuşel, Oarţa de Jos, Asuaju de Sus, Fersig. În Sighet şi Vişeu, există alte asociaţii, separate de ACA. Un stup poate ajunge la 100 de euro. Preţul mierii de salcîm – 30 lei/kg, polifloră – 25 lei/kg, tei – 25 lei/kg, la magazinul nostru, Apicola. În piaţa ţărănească, găseşti miere vrac la 20 lei/kg. Noi vindem şi medicamente de uz uman pe bază de produse apicole, precum: tinctură de propolis, spray cu propolis, apă de gură cu propolis, capsule cu lăptişor de matcă românesc, nu importat din China. Achiziţionăm de la apicultori miere, polen şi propolis. Primim ceară de la aceştia şi în schimb le dăm faguri artificiali.
– Ce mesaj au apicultorii pentru Guvern şi Parlament?
– Crescătorii de albine doresc să fie anulat impozitul pe norma de venit, pentru apicultorii care deţin peste 75 de familii de albine (motivul: anul 2016 a fost greu). Cer scutire de la plata CASS de 5,5%, vorbim de persoanele fizice autorizate şi de persoanele fizice impozitate după norma de venit. Trei delegaţi din Maramureş vor participa la Congresul ACAR din 28 martie 2017, în Bucureşti, şi vor discuta aceste probleme.
