Cercetare şi inovare în sistemele integrate din Maramureş

0
770

Proiectul de cercetare cu titlul Intensificarea inovativă şi durabilă a sistemelor integrate alimentare şi nealimentare pentru a dezvolta agrosisteme reziliente la factorii climatici în Europa şi întreaga lume (SustainFarm) este realizat în cadrul consorţiului constituit din şapte parteneri din şase ţări ale Europei: Universitatea din Copenhaga (coordonatorul consorţiului), The Progressive Farming Trust Ltd (Marea Britanie) şi The Organic Research Centre (Marea Britanie), Universitatea Philipps din Marburg (Germania), Universitatea din Cordoba (Spania), Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (România), Consiliul Naţional al Cercetării (Italia) şi Institutul de Ştiinţa Solului şi Cultura Plantelor (Polonia). Proiectul este finanţat prin Programul Orizont 2020 al Uniunii Europene, tip proiect ERANET Cofund – FACCE SURPLUS, pentru o perioadă de trei ani. Instituţia finanţatoare în România este UEFISCDI care asigură pentru partenerul din România 90% din cheltuielile eligibile, diferenţa fiind susţinută din fonduri ale U.E.

Proiectul are ca obiectiv general evaluarea productivităţii agricole şi a performanţelor de mediu ale sistemelor agricole multifuncţionale care combină producţia agricolă alimentară cu cea nealimentară (IFNS). Acestea pot fi definite ca fiind sisteme de producţie agricolă în care vegetaţia lemnoasă, plantele de cultură şi animalele domestice sunt integrate în diferite moduri pentru a asigura optimizarea şi intensificarea sustenabilă a productivităţii lor.
În România, a fost ales pentru studiu un sistem în care creşterea vacilor, păşunile şi fânaţele fermei se combină cu vegetaţia lemnoasă pentru a forma un sistem multifuncţional a cărui sustenabilitate şi productivitate sunt evaluate prin activităţile realizate în proiect.
Este vorba de Ferma Mihalca din comuna maramureşeană Petrova, administrată de soţii Ioana şi Ioan Mihalca. O caracteristică importantă a sistemelor IFNS, care le diferenţiază de sistemele clasice, este legată de valorificarea produselor secundare produse în aceste sisteme. În cazul sistemului IFNS din România, accentul a fost pus pe valorificarea lemnului obţinut din sistem şi care este utilizat ca sursă de energie.
Sistemele integrate IFNS asigură şi o serie de servicii ecologice mult mai dificil de cuantificat şi evidenţiat cum sunt: filtrarea naturală a apei şi a aerului, controlul integrat al dăunătorilor, reglarea microclimei, peisaje tradiţionale, spaţiu de recreere.
Unul din avantajele sistemelor IFNS este acela că ele pot genera plusvaloare prin valorificarea componentei silvice a lor sau a altor produse secundare obţinute, şi crearea de valoare adăugată în aceste sisteme. În vederea valorizării produselor secundare din sistemele studiate, s-au realizat o serie de interviuri în ferme din zona studiată pentru identificarea unor astfel de produse şi demararea analizei pe ciclul de viaţă al acestora. Analiză care ajută la recunoaşterea modalităţilor prin care se pot reduce costurile, eficientiza activităţile desfăşurate, elimina deşeurile şi se poate creşte profitabilitatea.
Analiza demarată în colaborare cu partenerii din Germania arată că în structura agrară a arealului studiat se remarcă agricultura de mică amploare şi de subzistenţă, utilizarea terenurilor mai ales pentru agricultură, lipsa moştenitorilor în fermă, dar şi lipsa structurilor informale. Fermele de lapte au fost punctul central al studiului efectuat, deoarece laptele şi produsele lactate sunt, în principal, produsele care sunt vândute pe piaţă. Pentru realizarea analizei s-au colectat date din zona studiată pe baza unor interviuri realizate cu fermieri, politicieni locali, regionali şi naţionali, reprezentanţi ai ONG-urilor, cercetători, consultanţi, angajaţi ai băncilor şi procesatori. Astfel a fost posibilă realizarea unei imagini holistice a reţelei de producţie din arealul studiat şi au fost descoperite o serie de probleme privind modelele de subvenţie ale fermierilor, probleme legate de colaborarea dintre fermieri, probleme de infrastructură, probleme legate de structurile informale ilegale şi de presiunile companiilor internaţionale.

Ferma Mihalca

În zona studiată (judeţele Cluj şi Maramureş), fermele practică o agricultură de subzistenţă, exploataţiile sunt foarte mici (3-4 ha), iar sistemele agricole integrate diferă semnificativ de sistemele din Danemarca, Italia şi Anglia. Deoarece mulţi dintre fermieri nu reuşesc să câştige mai mult decât un minim de bani, ei sunt forţaţi şi dependenţi de utilizarea tuturor posibilităţilor de exploatare existente în fermă.
În acest context, integralitatea sistemelor studiate poate pune în evidenţă potenţialul altor componente ale sistemului. Pot fi astfel valorificate fructele, ghinda, lemnul ca sursă de energie, plantele medicinale, frunzele arborilor ca hrană pentru animale, ciupercile din păşuni şi păduri, lemnul ca material de construcţie, lâna pentru realizarea covoarelor şi a păturilor tradiţionale. În plus, gunoiul de grajd al animalelor este folosit ca îngrăşământ în ferme. Produse deja consacrate în aceste sisteme sunt horinca, gemurile, compotul şi siropurile, care sunt produse pe lângă produsul principal al fermei, pentru a fi vândute sau a face schimb cu alte bunuri pe piaţa locală.
Lemnul, un alt produs secundar al fermei, este utilizat în mod normal ca sursă de energie. Se pot realiza peleţi sau brichete de lemn, folosite în alte ţări, însă aceste tehnologii nu sunt obişnuite la noi. O altă problemă este cea a lipsei de cunoştinţe şi a imposibilităţii de conştientizare a avantajelor ecologice ale sistemelor agricole integrate, care sunt aproape complet necunoscute în România. Fermierii percep această situaţie ca fiind ceva care „a fost întotdeauna acolo” şi este casa lor, aşa cum a fost şi pentru părinţii lor.
Pentru aceşti agricultori cu ferme de dimensiuni mici, singura posibilitate de a face investiţii mai mari este de a aplica pentru subvenţii. Pentru mulţi, internetul ca sursă de informaţie este extrem de greu accesibil. Aceasta face ca organizaţiile APIA şi AFIR să fie foarte importante, deoarece, împreună cu autorităţile locale, sugerează programe de subvenţionare pentru fermieri şi îi ajută să le pună în aplicare.

Soţii Ioana şi Ion Mihalca

Alte probleme structurale pentru micii fermieri sunt dificultăţile în vederea consolidării şi cumpărării de terenuri noi, teama de a lucra cu băncile, educaţia scăzută, lipsa dorinţei de a lucra împreună, lipsa succesiunii fermelor din cauza migraţiei populaţiei locale din mediul rural, certificarea alimentelor ecologice, informaţiile despre subvenţii, puterea de negociere scăzută pentru vânzarea laptelui, corupţia, tăierea ilegală a lemnului şi lipsa forţei de muncă calificate.
Echipa din Cluj-Napoca este formată din: conf. dr. Mignon Şandor – director de proiect, prof. dr. Mugur Jitea – modelare economică, prof. dr. Cristina Pocol, conf. dr. Diana Dumitraş – analiză socială, culturală şi politică, asist. univ. dr. Vlad Stoian – reprezentare grafică (G.I.S.) şi asist. cerc. dr. Adrian Gliga – modelare producţie, prelevare date cantitative şi calitative. Mignon Şandor a precizat: ”În Petrova, am făcut cercetări din august 2016 până în martie 2018. Acum, ne ocupăm de redactarea datelor sub forma articolelor ştiinţifice, prezentări la conferinţe, simpozioane”. Domnia sa a ţinut să le mulţumească soţilor Ioana şi Ioan Mihalca pentru implicarea, interesul şi generozitatea cu care i-au tratat pe membrii echipei de cercetare.
• În iunie 2015, pe când avea vârsta de 60 de ani, fermierul Ioan Mihalca a susţinut examenul de licenţă şi a obţinut Diploma de inginer la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, 4 ani, cursuri de zi, cu teza: „Îmbunătăţirea pajiştilor permanente în ferma Î. F. Mihalca din Petrova, prin lucrări de fertilizare”. Îndrumători ştiinţifici: prof. dr. Gheorghe Mihai şi conf. dr. Nicuşor Sima. Deviza fermierului Ioan Mihalca este: „Toată viaţa trebuie să înveţi!”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.