La Biblioteca municipală „Laurenţiu Ulici” din Sighetu Marmaţiei, în sala amenajată de Academia Română ca Centru de studi, reprezentanţii Centrului Cultural l-au omagiat, la împlinirea a 85 de ani de la naştere, pe marele scriitor Nicolae Breban, membru al Academiei Române, născut în Baia Mare, la 1 februarie 1934.
Despre creaţia lui Nicolae Breban (principalele teme şi personaje ale romanelor) a vorbit prof. dr. Ioan Dorel Todea (autorul lucrării „Nicolae Breban şi metamorfozele romanului”, apărută la Editura Grinta în 2011) şi conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, care a evocat personalitatea prozatorului şi omului de cultură Nicolae Breban, cetăţean de onoare al judeţului Maramureş. Cei prezenţi au ascultat vocea lui Nicolae Breban într-un interviu despre „Arta romanului”, realizat de Ioan Dorel Todea. Biblioteca a amenajat şi o expoziţie a cărţilor scriitorului Nicolae Breban. Evenimentul s-a dorit un simbolic gest de recunoaştere şi preţuire a scriitorului şi omului de cultură, maramureşean prin naştere, Nicolae Breban.
Creaţia lui Nicolae Breban suscită şi va suscita în permanenţă diverse şi multiple interpretări, chiar consideraţii de ordin estetic şi literar. Nicolae Breban, personalitate importantă a literaturii române, cunoscut scriitor, romancier, eseist şi om de cultură, s-a impus în lumea literară, ocupând funcţii importante în conducerea unor publicaţii şi în Uniunea Scriitorilor, membru titular al Academiei Române ales la 15 ianuarie 2009.
Singurul autor în viaţă, care figurează cu un titlu între primele zece ale secolului trecut, a mărturisit într-un interviu: „Bunavestire o consider cheia de boltă a creaţiei mele romaneşti, pentru că am făcut în această carte un exerciţiu tipologic revoluţionar, nu numai pentru România, o noutate care vine în linia tipologică dostoievskiană. Sunt mulţumit de prezenţa mea în top, mai ales că, în ’90, când m-am întors după revoluţie, aveam senzaţia că eu şi generaţia mea, ’60, vom fi puţin uitaţi, acoperiţi de valul actualităţii politice româneşti în cultură, care acum sper că s-a mai atenuat puţin”.
Romanele lui Breban confirmă convingerea admiratorilor săi că este unul dintre cei mai importanţi autori de proză de la noi. Intră aici marile romane „Bunavestire”, „Animale bolnave”, dar şi cele aparent mai facile, ca „Don Juan”, „Îngerul de ghips”, „Francisca” (debutul). Apariţia romanelor din tetralogia dedicată puterii: „Ziua şi noaptea”, „Voinţa de putere”, „Puterea nevăzută”, „Jiquidi”a confirmat că Nicolae Breban este un autor de mare însemnătate. Timpul va lucra în favoarea romanelor recente din suita tetralogiei, aşa cum a lucrat şi pentru „Bunavestire”, ele vor putea constitui un foarte interesant document psihologic al epocii, al anilor ’90, aşa cum „Don Juan” este unul pentru perioada de-acum 30 de ani.
Marele romancier afirmă în paginile volumului I din cartea „Sensul vieţii”: „Voi pleda până la ultima suflare pentru roman, aşa cum îl văd eu, mărturisindu-mi credinţa în vitalitatea sa, în „necesitatea sa”, care e aceea de a-şi „susţine” nu numai prestigiul major (…) dar şi de a susţine întreaga boltă a literaturii (…) El trebuie să supravieţuiască în formele sale majore, el trebuie să „triumfe” şi să hrănească nu numai foamea de istorie sau de „istorii”, dar să întreţină speranţa omului contemporan, zăpăcit, deprimat de un secol brutal, absurd, credinţa sa în prezent şi viitor, Orgoliul său necesar existenţei sale şi urmaşilor săi vizibili !…”
La mulţi ani cu sănătate şi putere de creaţie, Nicolae Berban!
Dorel TODEA
