Salvaţi casele tradiţionale din Maramureş!
Specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Maramureş lansează un apel pentru salvarea caselor tradiţionale de lemn. Este vorba despre acele gospodării care nu figurează pe lista monumentelor istorice. În acest sens, instituţia judeţeană de cultură a pornit o cercetare pentru a evidenţia simbolistica extraordinară a acestor case, unicitatea unora dintre casele pe lângă care de cele mai multe ori trecem nepăsători.
“Vrem să luptăm pentru identitatea Maramureşului”
“În ultimul timp, s-a discutat mult despre ceea ce pierde Maramureşul, pierde această cultură extraordinară a lemnului. Problema caselor de lemn e una naţională. Noi am pornit o cercetare de un alt tip. Specialiştii din anii ’60 spuneau că acea cultură din Suciu de Sus e ruptă de cultura din Cucuteni. Am reuşit să demonstrez că această cultură continuă Cultura Cucuteni. Personajele feminine care apar pe vasele de acum 2.500 de ani au zadii ca şi femeile din Maramureş. Foarte multe elemente geometrice sunt preluate în veşmintele din Maramureş. În Maramureşul de dincolo de Gutâi, casa de lemn tradiţională e specifică prin coloane simple, stâlpii de lemn simpli, care sunt şi în Gorj, un fel de coloana infinitului. Coloana aceasta simplă e identică cu cea din Gorj. Aceste tipuri de case şi porţi le descoperim şi în Columna lui Traian”, a explicat directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, Ioan Marchiş.
Specialistul a amintit şi de o casă din Cărbunari care are “o simbolistică extraordinară”, care a fost cumpărată şi va fi dusă la Muzeul Satului. “Faptul că nu a fost observat acest tip de case mi se pare straniu. E de o unicitate mondială. Direcţia pentru Cultură a făcut efortul de a descoperi ceva nou în Maramureş: case pe lângă care toţi am trecut şi pe care nimeni nu le-a identificat ca o noutate. Vrem să luptăm pentru identitatea aceasta a Maramureşului care e şi a României. Maramureşul prin comorile pe care le are, prin limbajul geometric pe care îl stăpâneşte, prin geometria sacră vine ca o memorie ancestrală, este fundamental europeană”, a adăugat Ioan Marchiş.
Dificultăţi financiare în salvarea caselor tradiţionale
Referindu-se la arhitectura laică, specialistul în patrimoniul cultural imobil, Aura Pintea, a explicat că Maramureşul are doar câteva case înscrise în lista monumentelor istorice. În lipsa oricărei finanţări, proprietarii privaţi sunt în dificultate de a întreţine aceste obiective. Există şi unele excepţii. “Casa Iurca din Hărniceşti a fost achiziţionată recent de o familie de români reîntorşi în ţară care a demarat obţinerea unei autorizaţii de construire pentru restaurarea casei cu o firmă de arhitectură serioasă din Baia Mare. Din păcate, Casa Maria Pop din Remetea Chioarului se degradează ȋn continuu, proprietara dorind să doneze construcţia şi să păstreze terenul, fapt ce ar implica solicitarea unui aviz din partea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, care ȋnsă, din experienţele trecute, susţine păstrarea in situ a clădirilor tradiţionale. Deocamdată, o solicitare ȋn acest sens nu a fost depusă ȋn cadrul instituţiei noastre”, a spus Aura Pintea.
Pe de altă parte, specialista atrage atenţia că sunt multe case tradiţionale din Maramureş care nu sunt incluse în lista monumentelor istorice, deşi ar merita. “Mi-a atras atenţia o casă unde o bătrână îi cheamă pe toţi în casă să le depene diferite poveşti de viaţă. E un muzeu viu. Există ȋnsă ȋn mai toate satele din Maramureşul istoric case vechi de care proprietarii sunt mândri, case frumoase, ȋncă ȋntreţinute, deşi de multe ori se pierd ȋn peisajul mereu ȋn schimbare al noilor construcţii. Chiar şi ȋn apropierea Băii Mari, ȋn vechile ţări etnografice ale Chioarului şi Codrului se pot ȋntâlni case tradiţionale cu elemente de o simbolistică surprinzătoare, neexplorată de etnologi, o arhitectură unică reprezentată de stâlpi monoxili ȋmpărţiţi ȋn colonete bigeminate, reprezentare a nucleului familiei, a femininului şi masculinului”, afirmă reprezentanta Direcţiei de Cultură.
Apel lansat către Muzeul Judeţean de Etnografie!
Tocmai de aceea, responsabilii instituţiei de cultură cer ca măcar Muzeul Judeţean de Etnografie să se aplece mai mult în această direcţie şi să achiziţioneze astfel de case unice, care în timp se vor pierde. “Ȋn toată zona Chioarului şi Codrului se mai pot găsi astfel de comori ascunse, ȋnsă trecerea timpului, degradarea lor, schimbarea proprietarilor, nevoia tinerilor de amenajări moderne vor conduce la dispariţia lor, iar ȋn muzeele etnografice astfel de case lipsesc cu desăvârşire. Se impune astfel achiziţionarea de către Muzeul Etnografic din Baia Mare a unei case cu stâlpi monoxili bigeminaţi, avâd ȋn vedere că este muzeul de profil cel mai apropiat de zona ȋn care se găsesc aceste case tradiţionale unice ȋn lume ca arhitectură şi semnificaţie”, a punctat Aura Pintea.
