Ne așteaptă o lingua franca?

0
42

Germania s-a instalat, la 1 iulie, la președinția rotativă a Uniunii Europene cu sloganul: Toți împreună, pentru relansarea Europei. Astfel se recunoaște că alcătuirea comunitară este confruntată cu probleme serioase. Editorialiștii francezi, printre care și dramaturgul român Matei Vișniec, consideră că Europa are noroc că, în aceste împrejurări pandemice, la cârma inițiativelor se află prima economie a continentului și nu o țară mică sau mijlocie, fără mare autoritate. Se mai spune, de către voci competente, că mai are noroc și cu doamna Angela Merkel, care duce cu ea un parcurs politic de mare prestigiu, 15 ani de exercitare a puterii în fruntea guvernului de la Berlin. Presa europeană i-a adus multe elogii doamnei cancelar, deoarece și-a asumat misiunea de a convinge câteva țări din Nord să accepte un plan de relansare economică, bazat pe principiul solidarității.
Europenii sunt chemați să pună umărul la renașterea Europei. De unde se vede că situația Uniunii Europene are nevoie de leacuri. Virusul lovește în coeziunea sa. Dar nu numai virusul. Se caută soluții. În primul rând de ordin economic. Dar și de alt ordin. Cum ar fi un proiect de educație europeană. Se crede că singura șansă de a avea o Europă Unită este ca liderii să gândească un proiect de educație europeană într-o lingua franca, acceptată de toate țările membre. Adică tânărul român să pornească în viață de pe aceeași poziție ca un tânăr neamț. Se vrea o arhitectură educativă care să pregătească tinerii pentru realitățile acestui început de veac. Un asemenea program s-ar întinde pe o perioadă de 10-15 ani. Inițiatorii sunt siguri că fonduri se vor găsi; la fel și corp profesional adecvat.
Se conturează, însă, teama de curentele naționaliste, care nu doresc să renunțe la limbile autohtone. Adică eu, dar mai ales urmașii, vor fi nevoiți să renunțe la primatul limbii române. Or, asemenea fantezii nu își pot găsi locul chiar sub președinția rotativă a Germaniei. Deoarece fluxul acestei idei a pornit din Centrul Europei. În proiect se cere o clasă politică, din toate țările membre, care să explice că lingua franca nu presupune renunțarea la limba națională, la disoluția tradițiilor, la graiul natal. Dar tinerii vor avea posibilitatea, și obligația, de a învăța două limbi. Pe cea natală și lingua franca. M-am întrebat dacă este o metaforă pentru educația zilei de mâine, ori este un proiect care se vrea viabil. Dar avem o limbă care face posibilă înțelegerea între tineri, și mai puțin tineri. Este vorba de limba engleză. Internetul este condiționat de această limbă.
Dar ce este limba franca? Limba franca, sau franco, a fost o limbă vehiculată și folosită în bazinul Mării Mediterane. Mai ales în porturi. După unele presupuneri, ar fi apărut în timpul cruciadelor, dar s-a răspândit începând cu perioada dominației economice a Veneției. A fost folosită mai ales de negustorii europeni în contactele lor cu cei turci și arabi. Dar și de marinari și diplomații francezi în raport cu guvernanții din Alger și Tunis. Deci lingua franca s-a folosit ca limbă vehiculată, folosită de vorbitori cu limbi materne diferite. Mai trebuie spus că acea păsărească medievală era orală. În scris apare în mod fragmentar, în pasaje, mai mult sau mai puțin fanteziste, în comediile lui Goldoni, Lope de Vega, ori Moliere. Un fel de corespondență cu limbajul Chiriței în provincie.
După mine, acest proiect pare hazliu, deși se vrea iradiat de la Bruxelles. Nu cred într-o perspectivă a limbii babilonice. Deocamdată ne putem amuza în această vreme crispată a pandemiei. Zău, de lingua franca îi arde Europei? Dacă mă înșel, îmi voi cere iertare peste câțiva zeci de ani. Dragi tineri, învățați limbi străine: engleza, franceza, rusa, spaniola etc. Eu vă zic, precum poetul: „Limba română este patria mea!” Liderii europeni, cu adevărat, fie preocupați de coeziunea Uniunii Europene. Dezbateți planul economic al doamnei cancelar!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.