O strategie politico-administrativă e vizionară și eficientă, dacă organizația vizată – țara în acest caz – e privită în conexiune permanentă cu zonele ei și cu problemele lor, dacă dispune de resurse sau le creează, dacă motivează oamenii să creeze plusvaloare. La 1 iulie, Guvernul PNL a discutat și lansat un „Plan național de relansare economică a României”. Zis și făcut. Candidatul PNL la președinția C.J. Maramureș, secretar de stat la Cancelaria primului ministru, Dl. Ionel Bogdan, a anunțat, importante alocări bugetare, deja puse-n mișcare. De pildă: 1. De la Guvern 23.154.000 lei Maramureșului – „despăgubiri pentru daune provocate de inundații”; 2. De la UE – 80 de mld. de euro, cea mai mare sumă acordată vreodată României pentru proiecte de infrastructură; 3. De la Guvern 200 de milioane euro pentru granturi cuprinse între 40.000 și 200.000 de euro în: procesare, distribuție de produse agricole, locuri de muncă la sate, dezvoltarea agriculturii; 4. Granturi în valoare de 1 miliard de euro pentru relansarea activității companiilor afectate de criză; 5. Program de granturi pentru studenți în proiecte de inițiere în afaceri și antreprenoriat. Invitație la proiecte și mobilizare a resurselor umane ‒ niciodată după ’89, România n-a avut astfel de provocări.
Repararea unor defecțiuni – moștenire PSD Dincolo de a fi preluat un buget devalizat, cu vistieria țării secătuită, de-a face față crizelor Covid și economică, Guvernul PNL are și de reparat prestigiul României în plan extern, ca urmare a unor decizii, comise din incompetență ori din rea-voință de guvernul Dăncilă. CSAT a decis, ca prioritate națională, candidatura României la Consiliul de Securitate al ONU, iar MAE a activat intens, obținând 125 de acorduri de susținere ale statelor lumii. Guvernul PSD a sfidat însă atât decizia CSAT (condus de președinte), cât și recomandările UE și pe alți parteneri externi. Consecința? Din 125 de promisiuni România a obținut 58 de voturi, pierzând statutul de membru al CS-ONU și mult din prestigiul ei extern. Ostili față de UE și gafând impardonabil, liderii PSD au dat greș în relațiile externe, ignorând că țara nu poate funcționa pe harta lumii după criteriul îngust al șefului de partid. Modelul aventurist s-a propagat și-n plan județean. Un șef de județ a antamat relații externe nu tocmai potrivite – din necunoaștere? din exces de zel? – uitând că orice ințiativă în politica externă se cere vizată de Guvern și ghidată de MAE.
Eficientizarea României așteptată de 30 de ani nu înseamnă, de data aceasta vorbe, ci o strategie vizionară de relansare a tuturor domeniilor conectând permanent teritoriul la strategia generală a României, de la infrastructură și agricultură la educație și cultură, de la afaceri la stilul administrativ și politic, până la reconstrucția și consolidarea relațiilor externe defectate în ultima vreme. Prin acţiunile sale, guvernul PSD a riscat să deterioreze relații amiabile și eficiente cu parteneri strategici, vitale pentru România. Cât de mult guvernarea PNL are de reparat stricăciuni după guvernări PSD, ce, în loc să dezvolte, au calamitat domeniile, din nepricepere ori poate din indiferență. (Vezi vizita premierului Japoniei). Să nu utilizezi bani europeni – care, desigur, se consumă conform unor proceduri stricte – ce să reprezinte? Că nu te interesează, ca partid de guvernare, dezvoltarea domeniilor, a țării, a județelor, drumuri rapide, autostrăzi și șosele, locuri de muncă pentru cetățeni, acasă în România? De neînțeles astfel de atitudini. Şi când ne gândim că un cap de acuzare contra lui Ceaușescu a fost sabotarea economiei naționale! Alocările de fonduri anunțate de PNL sunt motivante, indicând un orizont nou în strategia politică și economica a României.
Un stil politic dinamic, înnoitor Stilul managerial și politic nu e evanescent sau derizoriu. El e parte a strategiei și poate produce impact foarte bun, sau eșec răsunător. Stilul e sursă de putere și de succes, depinde cine cum îl practică. Strategia de guvernare a PNL anunță un stil fără funcționari infatuați și orbiți politic. Inflexibil și insuflat de la centru, liderilor din teren, stilul poate fi contrapro-ductiv, centrat pe egoul liderului, cum s-a văzut în anii anteriori. Liderul eficient nu se centrează pe sine, ci pe oameni, pe relații și pe valori, vizând permanent întregul și părțile care-l compun. Viziunea lui Ionel Bogdan, atentic liberală, indică un lider de viitor, o bună capacitate de a sesiza și ierarhiza prioritățile, abilitate de-a asculta și de-a armoniza contrariile, o franchețe a relațiilor în spirit conciliant și o inspirată valorizare a oamenilor-resursă.
Prof. Dr. Terezia Filip
