Candidații PNL – strategii și modele occidentale în managementul urban și județean

0
52

Interogații și așteptări. Contextul apropiatelor alegeri iscă, pe bună dreptate, întrebări precum: ce drum vor urma în viitor comunele și orașele noastre, Baia Mare, județul însuși? Pe mâinile cărui tip de manageri vor încăpea și cum va evolua reședința de județ, Maramureșul, România însăși în viitor, ca urmare a crizelor traversate și a alegerilor ce vin? Se vor petrece fapte economice, financiare, de afaceri, încât Baia Mare să devină metropolă? Sau reședința județului va risca stagnarea și condiția de oraș marginal? Își va alege manageri vizionari, dinamici, eficienți, sau va cădea în mreaja unor promisiuni fără acoperire? Apropiatele alegeri vor decide. Ori ieșim din stagnarea în care băltim de-o vreme, ori eșuăm lamentabil cu tot cu țară. Încredințăm orașele unor manageri vizionari, apți de muncă și de schimbare, sau vegetăm într-un lung, lamentabil și dăunător antieuropenism? Suntem ispitiți de sumedenie de candidați, cu 4, 8, și chiar 12 ani la cârmă, unii convingători, cu rezultate, alții fără. Mare atenție – pe cine mandatăm să ne conducă și încotro.
E timpul liberalilor! – auzim frecvent și e firesc să credem și să dorim aceasta. De ce? Fiindcă de 30 de ani, cântăm în aceeași tonalitate. Condusă majoritar și intens de stânga, România a ajuns doar la un capitalism de cumetrie, la un nivel acut de nepotism și de corupție, la sărăcirea țării și îmbogățirea excesivă a unei clasei conducătoare cu lideri penali, în total contrast cu principiile social-democrației. Or, întărirea unei clase de mijloc emancipate, principiu democratic și liberal, „reprezintă forța și sursa dăinuirii oricărui stat”, a oricărui regim. A spus-o Hadrian, unul din împărații reformatori ai Imperiului Roman, în secolul al II(d.H), pe când, vizitând Grecia, reflecta la sursele puterii și dăinuirii statului. În același timp, oligarhiile sunt o paradoxală sursă de fragilitate și decădere a statelor.
Candidații PNL? Sunt persoane publice, lideri și manageri de succes. Portofoliile lor indică muncă și experiență valoroasă. Ionel Bogdan, azi secretar de stat în Cancelaria primului ministru Ludovic Orban, candidează la președinția Consiliului Județean. Calități? Bună experiență în comunicare, în relații cu publicul, disponibilitate de-a asculta interlocutorii, abilitate de-a învăța din mers, modestia de-a se inspira din experiența altora, iar azi oportunitatea de-a contribui la dezvoltarea județului. Nimic din aroganța și autosuficiența care, vai, se practică intens pe alocuri. Nu întâmplător, în vizita din Baia Mare, președintele Klaus Iohannis i-a încurajat pe băimăreni și maramureșeni să aibă încredere în Ionel Bogdan, să mizeze pe onestitatea și personalitatea lui. Mircea Cirț, candidat la Primăria Baia Mare, vine cu o pilduitoare experiență managerială, de succes, nu pentru a se îmbogăți, cum se tem unii, ori pentru a profita de funcție – nu. Ci pentru a contribui cu experiența sa, a aduce eficiență, dezvoltare și prosperitate orașului. Cu firme în spațiul european, Mircea Cirț are flerul managerului care intuiește ritmul proceselor economice și sociale actuale la o scară extinsă. A conduce o reședință de județ implică azi o viziune administrativă mai mult decât locală.
Modele manageriale? Candidații liberali din Maramureș se inspiră din modele de succes, atât din managementul unor orașe transilvane de notorietate, cât și din conducerea unor faimoase urbe europene – Viena, Munchen, Bruxelles. 5-6 orașe din Transilvania sunt exemple de administrație eficientă, de tip liberal, centrată pe dezvoltare economică, scăderea șomajului, generare de locuri de muncă, prosperizare economică, atragere masivă de fonduri europene, dezvoltarea clasei de mijloc. Suficient să zic Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca, Arad, Brașov, Timișoara, exemple celebre deja de management eficient, prin numele primarilor lor. Modelul urmat? Viena și alte capitale vestice. Suficient să vizitezi Oradea, guvernată de Ilie Bolojan, Cluj-Napoca, ridicat la standarde urbanistice europene de Emil Boc, Sibiul guvernat azi de Astrid Fodor, primul oraș românesc cu titlu urbanistic european. Prosperitatea, buna guvernare, ordinea, implicarea se citesc de la estetica arhitecturii restaurate, a bulevardelor și piețelor, la curățenia și ordinea impecabilă, la transportul urban, până la stilul civilizat al instituțiilor și la atitudinea cetățenilor.
Vizită la Oradea. Ionel Bogdan și Mircea Cirț au vizitat recent Oradea, într-un rapid schimb de experiență managerială cu vestitul primar Ilie Bolojan. Viitorii manageri liberali ai Maramureșului și ai reședinței de județ au aflat ce a făcut primarul Ilie Bolojan pentru ca Oradea să devină o urbe de nivel european – Ce? Atragere de fonduri europene, peste 600 000 000 Euro și, în plus, mult peste 1.000.000.000 Euro, fonduri private, investitori. Faptul a generat peste 20 000 de locuri de muncă, 4 parcuri industriale, surse pentru oraș de locuri de muncă, de venituri și de prosperitate pentru cetățeni. Nemaivorbind de estetica urbanistică impecabilă, de restaurarea valoroaselor clădiri istorice, de aducerea Oradei la standardul de urbe europeană cu amprentă cultural-istorică și vest-transilvăneană.
Soluția liberală – o viață mai bună în plan comunitar și individual – implică a genera prosperitate, locuri de muncă, venituri decente cetățenilor, standarde de viață civilizată, ambient urban și cultural cu amprentă identitară. E atribuția administrației orașului și județului. Structuri precum Consiliul Local și Consiliul Județean vor ieși cu siguranță din formalism și rutină, într-o muncă implicată pentru comunitate. Încât, alungați din țară de lipsa de șanse, de indiferență și pauperitate, și de multă birocrație, milioanele de români și tinerii plecați la studii să aibă motive să revină acasă, într-o Românie europeană, prosperă, cu o clasă de mijloc solidă, temelie a statului liberal.
Prof. Dr. Terezia Filip

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.