Deciziile politice majore sînt luate de doar cîţiva decidenţi din fruntea statului, iar masa de cetăţeni le acceptă în virtutea inerţiei. Transparenţa decizională în administraţie şi în exercitarea demnităţilor publice este astfel şuntată şi apar probleme majore. Fostul preşedinte Traian Băsescu a ridicat la un moment dat această temă în atenţia opiniei publice şi a determinat instituţiile să-şi publice cheltuielile pe site, dar „minunea” a ţinut trei zile. Actualul preşedinte are obligaţia să le ceară instituţiilor să aplice legile privind transparenţa decizională, iar cetăţenii să fie informaţi pe ce cheltuie statul banii colectaţi de fisc.
Efecte negative apar cînd contractele de achiziţie se fac fără transparenţă. Constatăm că investiţia publică este recepţionată, iar la o evaluare îţi dai seama că nu face mai mult de jumătate, că au fost utilizate cele mai ieftine materiale, fără durabilitate, calitatea este scăzută, problemele apar de la punerea în funcţiune. Conflictul de interese trebuie combătut cu măsuri continue şi constante. Ne dorim transparenţă totală şi mecanisme care să prevină corupţia. Procurorii sînt temuţi, dar metodele de corupere se rafinează. Instituţia abilitată să controleze cazurile de conflict de interese este Agenţia Naţională de Integritate. Însă după ce s-a produs fapta este greu să îndrepţi lucrurile, lupta cu infractorii cu guler alb se împotmoleşte adesea în proceduri, aşa că politica ar trebui să pună accentul pe prevenţie, prin creşterea transparenţei în luarea deciziilor. Implementarea unui sistem de prevenire a conflictelor de interese este o prioritate pentru ţară.
Cadrul legislativ trebuie să fie modificat încă o dată şi încă o dată…, dar în cele din urmă să fie stabilizat şi adus la cunoştinţa tuturora. Procedurile de cheltuire a banului public să devină simple şi cu mult mai transparente. În România, piaţa achiziţiilor şi a lucrărilor publice atinge o sută de miliarde de euro pe an, sumă pentru care concurează o mulţime de firme. Legislaţia în domeniu să fie îndelung dezbătută cu funcţionarii care se ocupă de capitolul cheltuieli, dar şi cu agenţii economici privaţi care fac servicii în contul statului.
Există o nouă directivă în acest sens la nivel european, care pleacă de la ideea că funcţionarea pieţei interne este puternic infuenţată de achiziţii, deci transparenţa decizională are efecte benefice în economie, promovează competiţia şi concurenţa în domeniul achiziţiilor şi investiţiilor. Reformarea politicii de cheltuire a banului public înseamnă în primul rînd transparenţă în decizii. Este importantă întocmirea de reguli simple, pentru atragerea firmelor mici şi mijlocii, locale, care prezintă o mai mare garanţie decît firmele internaţionale şi cu costuri mai reduse. Criteriul celui mai mic preţ în cadrul procedurilor de selecţie poate fi limitat, prin folosirea cataloagelor de materiale, a normativelor de muncă şi a garanţiilor privind costurile pe toată durata de viaţă a investiţiei. Ofertaţii mincinoşi, care n-au capacitatea să-şi susţină oferta, vor fi astfel eliminaţi. Statul are posibilitatea să organizeze licitaţii concurenţiale, eficiente, care să fie coordonate.
Dar toate acestea au nevoie de un impuls, ca la facerea lumii. Din nimic, preşedintele Klaus Iohannis ar putea crea o economie ţării de miliarde de euro pe an!
