În septembrie, când a depus o coroană de flori la mormântul episcopului maramureşean Mihail Pavel, înmormântat în Biserica Ortodoxă “Sfinţii Mihail şi Gavril” din orăşelul Slatina (Solotvino), prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian, a observat că lespedea este mereu acoperită cu covorul din lăcaş, iar epitaful e greu lizibil. Pe propria sa cheltuială, prefectul a trimis în Ucraina un restaurator de monumente din Baia Mare, care a recondiţionat înscrisurile de pe monument. Prefectul a trimis şi un geam gros de sticlă, care s-a montat peste placă. Ca atare, aceasta este mereu vizibilă, fără a mai fi necesară protejarea cu covorul.
Episcopul greco-catolic Mihail Pavel s-a născut în 1827, în comuna Recea. A studiat la Baia Mare, Satu Mare, Kosice şi Viena. A fost numit preot în dreapta Tisei, la Apşa de Jos, iar apoi protopop şi vicar al Maramureşului, având reşedinţa la Slatina. În această calitate a desfăşurat o activitate bogată de îndrumare a învăţământului românesc. În anul 1872 a fost numit episcop al Eparhiei de Gherla. Atunci, la Sighet, a pus bazele „Preparandiei” din oraş şi a ctitorit biserica greco-catolică din Slatina. După 7 ani, Mihail Pavel a fost mutat episcop la Eparhia de Oradea Mare. Mihail Pavel a fost unul dintre marii mecenaţi ai românilor. A donat 4 milioane de florini de aur pentru susţinerea instituţiilor cultural-politice româneşti. A murit în iunie 1902, la băile sărate de la Slatina şi a fost înmormântat în biserica pe care o ctitorise.
Regimul sovietic a interzis în 1946 cultul greco-catolic, pe întreg teritoriul URSS. Biserica de la Slatina a devenit ortodoxă. La fel şi majoritatea credincioşilor, care au revenit la ortodoxie. Cei care au rămas greco-catolici sau urmaşii acestora au revendicat biserica în 1990, după destrămarea URSS. Fiind mult mai numeroşi, ortodocşii au reuşit să păstreze biserica, iar întreaga comunitate românească s-a oferit să zidească o biserică nouă pentru greco-catolici. Lucrările acesteia au fost finalizate în urmă cu 7 ani. Parohia Bisericii Unite cu Roma este păstorită în prezent de preotul Florin David, din Vadu Izei.
La Biserica Albă, comuna românească învecinată, 20 procente sunt greco-catolici, iar 80 la sută, martorii lui Iehova. De 3 ani, cele 250 de familii greco-catolice sunt păstorite de tânărul preot sighetean, Bogdan Corneştean, stabilit în dreapta Tisei.
Din cei 10 mii de locuitori ai orăşelului Slatina, 60 la sută sunt ortodocşi, iar restul sunt romano-catolici, reformaţi, greco-catolici, martorii lui Iehova, baptişti, penticostali, adventişti.
Parohia Ortodoxă Slatina aparţine de Episcopia Hustului şi Vinogradovului din Ucraina. Hramul Bisericii se sărbătoreşte după calendarul vechi, adică sâmbătă, 21 noiembrie, când va fi resfinţit mormântul episcopului Pavel.
„Convieţuim bine, fără nici un fel de conflict religios sau interetnic” – afirmă pr. Dorin Bileţchi, de 20 de ani paroh al Bisericii Ortodoxe Române din Slatina. Bunicul său, pr. Gheorghe Bileţchi, a fost şi el paroh la Slatina, iar tatăl, pr. Ştefan Bileţchi, paroh în Apşa de Jos, este protopop de Slatina.
