În fiecare an, în 13 decembrie, este aniversată Ziua Tipografului. Nici în Baia Mare această zi nu este dată uitării. Angajaţii Editurii şi Tipografiei Eurotip Baia Mare au sărbătorit în avans ziua dedicată meseriei lor. Astfel, vineri, 11 decembrie, urmaşii „părintelui de drept al cărţilor”, Johann Gutenberg, cel care a inventat prima maşină de tipărit, s-au întrunit într-un cadru festiv, pentru a depăna amintiri şi pentru a se desprinde pentru câteva clipe de munca lor de zi cu zi.
Aniversarea din acest an dedicată Zilei Tipografilor a fost cu adevărat specială pentru angajaţii Editurii şi Tipografiei Eurotip. Administratorii instituţiei s-au gândit să organizeze o întâlnire între trei generaţii. Astfel, la momentele festive n-au fost chemaţi doar actualii salariaţi, ci şi tipografii care au lucrat în domeniu înainte de anii 1950, precum şi cei din generaţia 1967-1968. Revederea a fost emoţionantă şi plină de bucurie pentru cei care şi-au dedicat o mare parte din viaţă tipăririi de cărţi şi ziare.
Întâlnirea festivă a debutat cu un moment de reculegere în memoria celor care au păşit în veşnicie. „Noi, cei de la Tipografia şi Editura Eurotip, am încercat să păstrăm tradiţia şi să sărbătorim Ziua Tipografului în fiecare an. Acum, am invitat trei generaţii de tipografi: cei care au activat şi înainte de 1947, generaţia mai tânără din care fac parte şi eu, din anii 1967-1968, şi apoi alţii mai tineri. De mult timp voiam să fac această întâlnire, dar n-am reuşit decât acum”, a declarat administratorul Tipografiei Eurotip, Pamfil Godja. Nostalgia i-a cuprins pe cei prezenţi la evenimentul aniversar. Administratorul Tipografiei Eurotip şi-a amintit de anii în care a intrat în domeniu, pe atunci exista o singură tipografie. Acum sunt multe tipografii, dotarea este modernă, iar condiţiile de lucru nu se compară cu cele din vechime, când angajaţii erau obligaţi să muncească în condiţii de toxicitate, din cauza plumbului topit folosit la tipar. „Când am intrat în tipografie, exista o singură tipografie pe cele două judeţe: Maramureş şi Satu Mare, Tipografia Maramureşul cu subunităţi la Sighetu Marmaţiei, Satu Mare şi Carei. Acum sunt mai multe tipografii. Sunt multe societăţi comerciale care iau comandă de la mine şi o dau la alţii”, a precizat Pamfil Godja.
Entuziasmul de la debutul în meserie i-a rămas intact. Este convins că, deşi tehnologia modernă are tot mai mare căutare, tiparul nu va dispărea. I-ar plăcea să existe în Baia Mare şi o rotativă pentru ziar, dar spune că e un utilaj prea costisitor financiar, astfel încât o asemenea investiţie e aproape imposibil de realizat în momentul de faţă.
Optimismul administratorului Tipografiei Eurotip îi caracterizează şi pe cei din vechile generaţii. Foştii tipografi povestesc cu drag despre meseria pe care au practicat-o zeci de ani. Recunosc că pentru ei a fost întâi de toate o pasiune şi abia apoi o profesie din care şi-au câştigat traiul de zi cu zi. „Eu am lucrat 42 de ani ca tipograf. Aici, în Baia Mare, am muncit 23 de ani. Am fost şi în Satu Mare, unde s-a înfiinţat o tipografie. Acolo am lucrat până în 1989, ca şef al secţiei de ziar. În 1989 am ieşit în pensie, înainte de revoluţie. Din liceu mi-a plăcut şi am intrat ca tipograf în 1947. În timpul uceniciei a trebuit să facem de toate, şi curăţenie. Mie mi-a plăcut tare mult şi niciodată n-am fost obosit. Am avut o mare dragoste faţă de meserie, de aceea niciodată nu am obosit. Acum am o pensie de 1.700 de lei, că am fost şef de secţie la ziar.
Acum vreo zece ani am vrut să mai muncesc, dar când am intrat în tipografie nu am putut să lucrez, pentru că s-a schimbat foarte mult tehnologia”, a punctat unul dintre cei mai vechi tipografi, Bertalan Cseh, ajuns acum la vârstă de 84 de ani. O altă fostă salariată în tipografie, Eva Mădărasz, a avut şansa să lucreze 30 de ani în această activitate. A muncit chiar şi la Tipografia „Bucureştii Noi”, sub îndrumarea Elenei Ceauşescu. “În acest domeniu am activat din 1967. Am intrat ca femeie de serviciu, că nu puteam face liceul la seral până nu aduceam adeverinţă că sunt în serviciu. Când îmi terminam serviciul, mergeam la maşina de tăiat şi directorul m-a văzut. M-am calificat la maşina de legătorie şi în 1967 m-au trimis la Şcoala de Maiştri în Bucureşti şi am venit ca maistră la legătorie în Baia Mare. Aici am lucrat 30 de ani. Când m-am pensionat, mi-a părut rău, dar n-am avut ce face, că altfel se făceau reduceri de personal. Când am fost în Bucureşti şi am lucrat la tipografia Bucureştii Noi, la făcut de buletine şi cărţi de evidenţă, mi-a fost Elena Ceauşescu şefă. Am intrat într-un bloc unde era tipografia partidului. Când a fost congresul al XIV-lea, Pârvulescu s-a ridicat în picioare şi nu ştiu ce a zis. S-a făcut pauză, timp de trei ore. Şi l-au scos pe Pârvulescu din buletine şi au băgat imaginea lui Adrian Păunescu”, îşi aminteşte Eva Mădărasz.
Tipografii din actuala generaţie nu se lasă mai prejos. Încearcă să ducă mai departe ceea ce au învăţat de la cei mai în vârstă salariaţi. „Eu activez în domeniul tipografic din 1993. Este o meserie pe care niciodată nu m-am gândit că o voi face. Sunt la bază inginer, dar aşa cum se spune în popor, un inginer poate fi orice, exact aşa m-am adaptat condiţiilor. Am făcut această meserie cu mare drag şi plăcere. Mai mult decât atât, din 2007 de când sunt angajata Eurotip-ului, am avut parte de un colectiv nemaipomenit, condus de un om cu tradiţie în domeniul tipografic, respectiv administratorul Pamfil Godja, un om de o omenie desăvârşită, care a ştiut întotdeauna să îmbine lucrul plăcut cu munca, distracţia. Îi doresc să fie mulţi ani de acum înainte alături de colectivul Eurotip”, a declarat directorul Eurotip, Anuţa Pătcaş. Tinerii tipografi recunosc că nu e greu să lucrezi într-o tipografie.
„Eu cred că e mult mai uşor decât a fost înainte, cel puţin din punctul de vedere al toxicitătii. Şi e mai interesant pentru că un calculator îţi dă alte posibilităţi, poţi să faci orice, numai fantezie să fie şi timp de lucru şi se pot întâmpla multe lucruri frumoase. Eu de 20 de ani lucrez în domeniu, de 11 ani la Eurotip. Sunt de profesie inginer mecanic. Şi când am terminat facultatea nu se mai dădeau posturi. În 1996, n-au mai fost repartizări şi n-am găsit de lucru. Un prieten mi-a zis că este un loc de muncă la un tipograf. Mi-a zis că la calculator. Până atunci eu nu văzusem calculator. Şi am învăţat din mers”, a afirmat tehnoredactorul Tunde Pecsi.
Indiferent de cum evoluează mijloacele moderne de comunicare, tipografii spun la unison că tiparul nu va dispărea. „Mă gândesc că va avea un viitor, pentru că nici cărţile electronice nu sunt comode. Eu am încercat să citesc o carte electronică şi nu pot”, a adăugat Tunde Pecsi. Cei prezenţi la eveniment au avut parte şi de câteva daruri tipărite, cărţi şi calendare.
