Costume tradiţionale purtate de diferite etnii din Maramureş au fost aduse în faţa publicului la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară în cadrul expoziţiei „Interferenţe etnice în portul tradiţional din Maramureş”. Cu această ocazie, au putut fi remarcate asemănările, dar şi deosebirile dintre costumele etniilor conlocuitoare: maghiari, ucraineni, huţuli, ţipţeri şi cele ale maramureşenilor. În acelaşi spaţiu expoziţional a fost organizat şi un simpozion dedicat Zilei Costumului Tradiţional. De asemenea, la finalul evenimentului au fost lansate Caietele simpozionului, cu lucrări susţinute la prima ediţie a simpozionului de anul trecut.
“Avem un vernisaj despre portul tradiţional din Maramureş şi interferenţele care sunt în zona noastră. Pentru că avem o populaţie multietnică am încercat să subliniem convieţuirea dintre etnicii din judeţ: de la ţipţeri la maghiari, ucraineni. Menirea evenimentului este de a duce mai departe şi de a transmite generaţiilor viitoare zestrea pe care o avem, zestrea şi simbolurile păstrate în lada de zestre. Ne bucurăm că muzeul păstrează aceste nestemate şi cu diferite evenimente încercăm să le aducem în faţa publicului, să arătăm cum se păstrează, şi ce înseamnă ele pentru poporul român. Aceste costume sunt foarte admirate şi mă bucur că tot mai mulţi tineri încearcă să-şi confecţioneze sau să achiziţioneze de la meşterii populari costume populare, tradiţionale pe care le îmbracă în zile de sărbătoare sau chiar la nuntă”, a declarat directorul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, Monica Mare. Muzeografii au arătat că se pot observa anumite asemănări între portul maramureşeaan şi cel ucrainean, mai ales în privinţa croiului, cât şi prin decor şi cromatică. Şi costumul femeiesc contemporan al huţulilor din Maramureş are evidente asemănări cu portul maramureşean actual. De remarcat în cadrul expoziţiei este costumul de mireasă ucraineană. “Expoziţia noastră e întregită de mireasa colecţiei care este o mireasă ucraineană, are un voal frumos împodobit cu aplicaţii din mărgele, paiete şi ciucuri. Şi o cunună din scoarţă de brad”, a spus muzeograful Roxana Crişan. Reprezentantele muzeului au precizat că se observă o tendinţă clară de întoarcere la costumul tradiţional. “Este o dorinţă de întoarcere la motivistica originală a costumului, dar de la acel decor geometrizant se observă o dorinţă mai mare de a aplica mai mult un decor floral şi fitomorf. Nu e greşit, e mai degrabă o chestiune de stil şi de evoluţie. E bine că el se îmbracă. Şi la materiale se observă o schimbare, nu mai e acea pânză realizată în casă, ţesută în război din fire de cânepă cu bumbac. Dar croiul şi tehnica de brodat au rămas neschimbate”, a spus Sanda Roman, muzeograf.
