După noua strategie zootehnică, fermierii trebuie să-și cumpere telefoane inteligente, smart, android, și să învețe să le folosească în grajd. La fiecare fătare, nu vor mai chema medicul veterinar să pună „cercei” în urechile vițelului și să-l înregistreze în baza națională electronică, ci vor face ei înșiși acest lucru, prin apăsarea cîtorva taste. Acest lucru li se pare dificil de învățat, însă trebuie să se mobilizeze, căci vor scăpa de multe plăți. De acum înainte, fermierul va fi „șeful”, în jurul lui se vor învîrti toate instituțiile care pînă acum îl controlau și îi luau banii.
Oferta Semtest
Miercuri, în Baia Mare (sala Seneca), s-au întîlnit 30 de fermeri, operatori însămînțători și reprezentanți de la Semtest SA Tg. Mureș (organizatorul evenimentului), Federația Crescătorilor de Bovine Maramureș și Centrul județean de Zootehnie. Cei mai mulți au fost operatorii însămînțători (din Iadăra, Lăpuș, Arduzel, Vima Mică, Băița de sub Codru, Tg. Lăpuș, Lăpuș) – care cumpără material seminal congelat (MSC) de taur de la producătorul Semtest din județul Mureș. La întîlnire au participat și crescători din Lăpușel (2), Odești, Arduzel și Seini, care au cîte 20-25 de vaci de lapte, dar și vreo cîțiva ce cresc 3-4 vaci și intenționează să-și extindă microferma, fiind direct interesați de procedeele moderne de reproducție și selecție.
Delegații de la Semtest Tg. Mureș (director Valer Sicean, Lajos Peterfi, Cristian Moldovan, Daniel Dănuț și Lucian Hărceagă) și-au prezentat oferta și au dat sfaturi. Ideea de bază este ca fermerii să crească animale în rasă pură. Materialul seminal congelat se ține la frig, în container cu azot lichid, pînă cu puțin timp înainte de însămînțarea artificială a vacii aflate în călduri. Rari sînt fermierii care folosesc metoda embriotransferului – costă 300 de euro, dar vaca obținută din vițea va da mult mai mult lapte.
Cît costă MSC-ul?
Operatorii însămînțători au fost sfătuiți să le spună clar fermierilor ce preț are o doză de material seminal congelat (11, 40, 70 lei) și cît costă manopera de însămînțare artificială (50-100 lei). Proprietarul vacii ar avea astfel posibilitatea să aleagă un material seminal congelat MSC mai scump, cu valoare de ameliorare mai mare. Operatorul însămînțător este obligat ca după fiecare manoperă de însămînțare artificială să scrie „Buletinul de însămînțare”, pe care să-l dea în mîna fermierului. Unii operatori uită să completeze acest act, în care apar datele privind vaca, taurul, codul de exploatație, data însămînțării.
Mulți mici crescători de vaci cer MSC de la tauri de carne, avînd în vedere că un astfel de vițel se vinde cu 1.800-2.000 de lei/cap, după înțărcare. Dar metoda are și dezavantaje, deoarece metișii nu sînt buni de prăsilă. Fermierii pot alege taurul din catalogul Semtest, dar să țină cont că „investiția în genetică” aduce succesul. Dacă viitoarea vacă va da doar cu un litru de lapte mai mult pe zi, asta înseamnă 300 de lei în plus pe an.
Drepturi europene
La ședință a participat și dr. Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine Maramureș, organizație care susține interesele fermierilor. Deocamdată, aceștia sînt condiționați de tot felul de reguli, există zeci de instituții de stat care îi controlează. Este nevoie de eliminarea acestei birocrații, ca fermierul să aibă puterea de decizie. Acum, alții au puterea de decizie și primesc bani mulți de la buget. Acest lucru trebuie să se schimbe.
Sprijinul cuplat pentru vaci va fi menținut probabil și în 2020, 2021 și poate chiar și în 2022, avînd în vedere că bugetul UE încă n-a fost aprobat (cele 27 de state nu ajung la consens). Cu subvenția de la UE au noroc fermierii. Ajutorul național tranzitoriu este regresiv, a fost de 570 de euro pe cap de animal și a scăzut la 300 euro pe an și animal. Fermierii din zona montană trebuie să dețină 5 vaci pentru a primi acest sprijin, iar cei de la șes, 10 vaci.
Cu cine votează
Claudiu Frânc a semnalat că Parlamentul a eliminat obligația supermarketurilor să ofere produse românești într-un procent de 50%. A fost scoasă și obligația procesatorilor să scrie pe eticheta brînzeturilor din ce fel de lapte sînt fabricate. Fermierii sînt nemulțumiți de aceste legi și trebuie să aibă grijă cu vine votează la toamnă. Unele sortimente de „cașcaval” conțin colorant, sînt dulci, n-au lapte în ele, ci altceva. Și Ministerul Sănătății le pune piedici micilor fermieri, le cere să-și construiască platforme de gunoi de grajd etanșe, ca mustul să nu ajungă în pînza freatică. Tinerii fermieri vor primi mai puțini bani, doar 8.000 dintre ei vor fi sprijiniți, față de 20.000 în ciclul financiar anterior. Un operator a spus că statul cheltuie aiurea pentru controlul oficial al producțiilor, căci vacile din COP dau lapte cît o … capră. „Ori creștem, ori crăpăm”, a exclamat un alt fermier (tendința este ca fiecare să țină mai multe vaci). Consumatorii sînt îndemnați că cumpere produse de la fermele din zonă.
• În final, Semtest a oferit o masă la restaurant, unde discuțiile informale au continuat.
(N. GOJA)
