Prefectura a mirosit ieri a oaie şi capră…

0
798

La şedinţa convocată de preşedintele Gheorghe Buda al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Maramureş au participat aproape o sută de fermieri veniţi din toate părţile: Borşa, Vişeu, Petrova, Săpînţa, Cîmpulung la Tisa, Mara, Deseşti, Cerneşti, Şomcuta Mare, Vălenii Şomcutei, Valea Chioarului, Băseşti, Oarţa, Odeşti, Seini şi or mai fi fost şi din alte localităţi. Nu am văzut pe nimeni din Ţara Lăpuşului, probabil ziarul de ieri, cu invitaţia la întîlnire, nu a ajuns pe acolo.

Drumul de la ţăran la fermier nu e uşor

Prefectul Anton Rohian le-a spus crescătorilor de animale adunaţi în sala mare de şedinţe că le cunoaşte necazurile: văile şi izvoarele au secat şi nu există apă pentru adăpat, lîna nu are piaţă (se cumpără cu 1,50 lei/kg, în cel mai bun caz, iar tunsul costă 5 lei/oaie); preţul pentru brînză şi carne a scăzut (caşul se vinde cu 15 lei/kg, mielul în viu a scăzut de la 8,50 la 7 lei/kg), în vreme ce preţul furajelor a crescut. Dar există ajutoare acordate de stat, spune prefectul, pe care agricultorii trebuie să le acceseze, acesta fiind şi scopul şedinţei.
Ioan Mihalca, director în Agenţia Naţională de Zootehnie, îi sfătuieşte pe crescătorii de ovine şi caprine de rasă să se înscrie în acţiunea de Control Oficial al Producţiilor de lapte, lînă sau carne, iar după aceea să înscrie animalele în Registrul Genealogic pe rase, scopul fiind ca la valorificarea produşilor vii să poată să-i dea cumpărătorului şi certificatul de origine a animalului, actul care confirmă valoarea biologică a acestuia. ANZ prin oficiile judeţene de zootehnie supraveghează aceste acţiuni realizate de asociaţiile de crescători acreditate. În România, sînt 3,5 milioane de ovine, din care doar 500.000 sînt controlate oficial privind producţiile şi doar 100.000 apar în registrele genealogice de rasă. Dar acum crescătorii care vor subvenţie mai mare trebuie să se înscrie în COP şi RG.

Statul pune însă condiţii grele

Preşedintele Gheorghe Buda (este şi viceprimar al oraşului Şomcuta Mare) a explicat că fermierii care deţin oi şi capre primesc două tipuri de subvenţie. Cei care au peste 50 de oi şi/sau 25 de capre capătă pe an circa 22 lei pe animal adult. Însă de anul viitor, fermierii care cresc peste 150 de oi şi/sau 150 de capre, pînă la 600 de capete, vor încasa suma de 7,5 euro pe cap de animal. Dar statul pune cîteva condiţii. Animalele să fie crotaliate, ceea ce înseamnă că fermierii cumpără crotalii (costă 4 lei/buc, la ACOC) şi le fixează în urechile animalelor, cu ajutorul medicului veterinar. A doua condiţie este ca fermierii să-şi înscrie animalele în COP, adică un specialist de la Asociaţie vine periodic în fermă şi măsoară greutatea lînii tunse de pe fiecare oaie (primăvara) şi cantitatea de lapte muls (vara). O altă condiţie este ca berbecii de montă naturală să fie certificaţi, acţiune realizată cu ajutorul medicilor veterinari, care confirmă sănătatea berbecilor, şi al Oficiului judeţean Zootehnic, ce eliberează certificatul, în mod gratuit. Ultima condiţie este ca animalele să fie înscrise în registrul genealogic al rasei – la noi, aproape toate oile sînt de rasă Ţurcană. Dacă aceste condiţii vor fi îndeplinite, fermierii care deţin între 150 şi 600 de oi vor încasa în 2016 subvenţia suplimentară de 7,5 euro pe cap de animal, numită “sprijin cuplat în zootehnie”. Fermierii care nu se înscriu în această toamnă (pînă în octombrie) în COP şi în RG, în anul 2016 nu vor primii cei 7,5 euro suplimentari. Urmează să apară şi o subvenţie pentru cumpărarea de berbeci, cum a fost cea din 2008.

Probleme mai multe decît soluţiile

Fermierii au vorbit şi ei … care de care. Un crescător din Săpînţa a fost amendat cu 10.000 lei pentru că păşunează pe terenul său (?!). Un altul a fost amendat cu 8.500 lei pentru că păşunează prin livezile părăsite de lîngă Baia Mare. Un oier din zona Vişeu a spus că primarii concesionează păşunile comunale pentru asociaţii fantomă, “sifonînd” subvenţia de la APIA. Un fermier din De­seşti a criticat statul că plăteşte subvenţii pe păşuni, fără să verifice cum sînt cheltuiţi banii. Un oier din Vălenii Şomcutei a spus că banii ar trebuie folosiţi nu pentru curăţarea păşunilor de vegetaţie (treabă pe care o fac animalele prin păşunat), ci doar pentru construcţia de drumuri, canale de desecare, umbrare, fîntîni, căsuţe pentru păstori, garduri electrice. Crescătorii de animale sînt obligaţi să închirieze păşuni de la ţărani, în vreme ce păşunile comunale sînt pline de vegetaţie nedorită. Un crescător de oi s-a plîns că a fost amendat de “Arme şi muniţii” pe motivul că are doi cîini la stînă, ceea ce a trezit revolta adunării. Cei mai mulţi oieri nu au unde să vîndă mieii. Alţii s-au plîns că medicii veterinari încasează bani pentru adeverinţele care atestă starea de sănătate a animalelor; ar trebui să fie gratuite. Încasează bani şi pentru serviciile executate în cadrul Programului strategic, suportat de la bugetul de stat.
Preşedintele Gheorghe Buda le-a cerut fermierilor care au astfel de probleme să informeze Asociaţia ACOC Maramureş în scris (asociatiaovine_mm@ya­hoo.com) şi să acţioneze părţile adverse în judecată, dacă nu se înţeleg pe cale amiabilă. Fermierii s-au înfierbîntat, deoarece judecătorii decid în ani de zile… Am văzut şi crescători de ovine cu cravată, dar şi ţărani care fuseseră de dimineaţă la muls (pe vreme de caniculă scade şi laptele) şi care miroseau a oaie – ceea ce nu a deranjat pe nimeni. Unul dintre ei a spus că îşi va vinde oile. Însă un altul, care deţine 1.200 de oi, a spus că va mai cumpăra…

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.