Am așteptat cu sufletul la gură datele Recensământului Populației. Aveam emoții în ceea ce privește numărul de maramureșeni rămași acasă. Datele nu sunt chiar atât de rele precum ne-am așteptat. Cu rezerva că noi credem că datele îi consideră acasă și pe zecile de mii de maramureșeni plecați în lume, care nu și-au luat altă cetățenie, dar vin acasă de două ori pe an, în august și în decembrie… Însă chiar și așa, avem mutații interesante.
Oficial, stăm așa…
„Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor, runda 2021, arată o populație rezidentă a județului Maramureș de 452.475 persoane, în scădere cu 26.184 locuitori față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (231.398, reprezentând 51,14 %) și trăiește în mediul urban (253.854, reprezentând 56,1%)”. Și mai aflăm că „fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Maramureș crescând la 41,7 ani (față de 39,4 ani la 2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 2,3 ani”.
În ce privește localitățile, avem câteva semne de întrebare.
Comuna Groși are o creștere de populație de 27,44%, pe care o putem explica doar prin construcția de case și strămutarea băimărenilor spre Groși, Satu Nou de Jos sau Ocoliș. Vizibilă.
Creșterea de populație de 21,47% a comunei Coltău e dată, evident, de creșterea la fel de vizibilă a cartierului de romi, populația totală ajungând acum la 3.106 locuitori. Ca Groși, a crescut și orășelul Tăuții-Măgherăuș, tot din cauza mutării băimărenilor „la casă”, de această dată nu de la oraș la sat, ci tot… la oraș. Interesantă creștere a avut Gârdani, cu 13,90%, greu de ghicit motivul.
Scăderi majore au avut: comuna Bicaz, de la 1.124 la 942 locuitori, Bogdan Vodă cu 18,36%, Oarța de Jos cu 21%, la 982 locuitori, la fel Poienile Izei, de la 940 la 792 locuitori.
La orașe, a scăzut Dragomireștiul la 3.154 locuitori, iar Baia Mare a scăzut drastic, de la odinioară 135.000 la 108.759 locuitori.
Tot datele oficiale vorbesc despre populația pe etnii, o situație deloc credibilă, în ce privește procentajul de doar 2,94% de romi, doar 11.881 locuitori DECLARAȚI de etnie romă. Evident, vine din propria declarare a lor drept români verzi.
Din statistica națională, tot provizorie, mai aflăm date interesante. Pentru prima dată, comuna uriașă Poienile de sub Munte scade sub 10.000 de locuitori, la 9.291. Tot la categoria grea se află Moiseiul, în creștere, cu 9.317 locuitori. Avem apoi comunele mari, cu 4.000-5.000 de locuitori, ce au confirmat: Recea cu 6.642 locuitori, cu 11% creștere, apoi Satulung, Ruscova, Șișești, Vișeu de Jos, Mireșu Mare, Repedea, Bârsana, Dumbrăvița, Ieud și Bistra.
Mici probleme de legislație sau… ne adaptăm??
Ajungem în zona sensibilă. Se vor mai și supăra unii, dar nu le-am fugărit noi oamenii din localități, ci situația economică a țării. Conform Legii 351/ 2001, a Planului de amenajare a teritoriului național, există niște indici minimali de definire. Un oraș trebuie să aibă o populație de 5.000 de locuitori, un municipiu de 25.000, iar comunele trebuie să aibă 1.500 de locuitori, minimum. Nu vorbim de alte condiții stipulate în lege, gen 7 paturi de spital/ mia de locuitori la orașe sau existența unui potențial economic ce ar asigura echilibrul bugetar al comunei (citat din lege…).
E adevărat, tendința de scădere pe alocuri nu e nouă… Acea lege amintea de scăderi de populație în Maramureș, între anii 1966-1998, date probabil de industrializare și de mutarea la oraș, în comunele Ariniș, Asuaj, Băsești, Bicaz și Vima Mică!
Tot în materie de legislație, sărind peste legendara reorganizare teritorială și comasare ce nu se va întâmpla, fie ea cerută de UE, pentru că nu există voință politică, avem un proiect de Lege de modificare a Legii 351/ 2001. În care cerințele cresc, la orașe minimum 10.000 de locuitori, la municipii minimum 40.000, la comune 1.500, conform ejuridic.ro.
Și revenim și spunem. La acest moment, conform legii, Cavnic – 4.267 locuitori, Săliștea de Sus – 4.857 și Dragomirești – 3.154 locuitori n-ar mai trebui să fie orașe. La fel, au sub 1.500 de locuitori comunele Băsești, Asuaj, Vima Mică, Coaș, Gârdani, Boiu Mare și Ariniș! Dar… avem și trei comune sub 1.000 de locuitori, e vorba de Oarța de Jos cu 982 locuitori, 
Bicaz cu 942 locuitori și Poienile Izei cu 792 locuitori!
Discuția pe temă e sensibilă, oficial nimeni nu vrea să declare nimic, dar mai mulți oficiali, politicieni și chiar primari au recunoscut că, logic și firesc, ar fi să fie comunele de minimum 3.000, chiar de 5000 de locuitori, să aibă putere financiară să răzbată în aceste vremuri tulburi.
Oficial, dar ne-nuanțat
Ioan Florin Roman, directorul Direcției de Statistică Maramureș, analizează alături de noi cifrele, corect.
„Rezultatele provizorii arată o populație rezidentă în scădere cu 26.184 locuitori, în Maramureș. S-a accentuat și fenomenul de îmbătrânire a populației. Mă întrebați dacă au fost recenzați cei care sunt plecați la muncă în străinătate. Eu zic că nu, după regulile stabilite și metodologie, ei trebuiau să fie acasă de patru luni și să aibă intenția să rămână. Dar sunt declarații pe proprie răspundere, nu le discut. Dar da, am avut și anchete de control, inclusiv unde întrebați, în Borșa. 
Mai sunt situații interesante. De exemplu, scăderea de populație a municipiului Baia Mare nu e dată de plecări, cât de mutarea la casă a băimărenilor, vezi creșterea de populație în Groși, Recea, Tăuții-Măgherăuș, dar ei vin în continuare în municipiu la muncă. Apoi, avem o situație interesantă pe țară, 2,5 milioane de oameni nu și-au declarat religia. Nu, nu cred că sunt atei și nu au îndrăznit să se declare, ci mai degrabă neatenție sau delăsare în completare. În Maramureș, din 452.000 de locuitori, doar 400.011 și-au declarat religia”, spune Ioan Florin Roman.
Apoi, constată, zâmbind, că maramureșenii au avut atât de bine grijă de femei, încât ele sunt nu numai majoritare, dar inclusiv la persoane văduve, procentajul e masiv de partea femeilor, ponderea lor fiind de 83,8%!!!
La fel, și ponderea mică a populației rome are de-a face cu specificul comunelor… unii declarându-se maghiari, alții români, în funcție de interes.
Vom continua să analizăm datele ce vin, ba suntem interesați și de părerile dvs. Doar e recensământul nostru, al tuturor!
