Ministrul Mediului, Pădurilor şi Apelor, Cristiana Paşca Palmer (tatăl său este lăpuşean), se află în aceste zile în judeţul Maramureş, pentru a evalua principalele probleme de mediu care există. Peste tot, va găsi situaţii greu de rezolvat fără fonduri consistente. Totuşi, din bugetul existent, aşteptăm o susţinere mai mare din partea statului, pentru a elimina măcar principalele surse de poluare a mediului din zona noastră.
Maramureşenii sînt obişnuiţi să trăiască în aceste condiţii de poluare remanentă sau efectivă, dar societatea civilă, liderii politici şi liderii de opinie n-ar trebui să aştepte pînă cînd Guvernul va găsi resurse financiare să rezolve problemele de mediu, ci presiunea pusă pe administraţiile locale şi centrală ar trebui să fie continuă şi să ducă la alocarea de fonduri bugetare în acest scop. Prezenţa ministrului Mediului este prilejul perfect să cerem ajutor şi să nu lăsăm ca poluarea să ne afecteze sănătatea şi viitorul (morbiditatea în zonele respective este mai mare decît media pe ţară).
Dorim ca economia să se dezvolte, dar nu mai putem accepta creşterea nedurabilă, care lasă în urmă pete negre pe harta vieţii. Cine locuieşte în zona din jurul iazurilor de decantare (cele mai apropiate de Baia Mare sînt iazurile Bozînta Mare/Săsar şi Tăuţii de Sus/Satu Nou de Sus), constată că praful de steril cu conţinut de metale grele este purtat de vînt pe terenurile agricole şi intră în casele şi plămînii oamenilor. Vacile care pasc pe păşuni ingerează iarbă cu praf de metale grele, iar substanţele poluante ajung pînă în lapte. De ce credeţi că s-a închis fabrica de sucuri de la Dura/Baia Mare? Pentru că în sucul exportat germanii au găsit metale grele peste limita admisă. Nu ne place să trezim îngrijorarea cititorilor, dar analizele de laborator făcute pe probe de lapte luate din zona poluată au pus în evidenţă metale grele. Decontaminarea solului din zona Baia Mare (dar sînt în Maramureş şi alte zone poluate cu metale grele) este cea mai acută problemă de mediu. Urmează iazurile de steril.
Altă rană este a pădurilor. Ministrul a mers la Borşa, să vadă cele 3.000 ha de pădure tăiată la ras şi neplantată/neregenerată. După ce localnicii au ras munţii, ministrul vine cu un proiect de susţinere a proprietarilor de păduri din ariile protejate. Nu credem că UE ne va ajuta pe gratis! Iar statul român este prea sărac ca să cumpere ariile protejate (ar trebui să cumpere şi terenul de la confluenţa rîurilor Lăpuş şi Someş, arie protejată pentru castori, cu toate că n-a văzut nimeni pe acolo nici un castor.
Mizeria este vizibilă peste tot. De cum intri în ţară, vezi şanţurile pline de gunoaie. Românaşii respectă legea în alte ţări, dar nu şi acasă. Aici poţi face tot ce vrei, să goleşti scrumiera pe geamul maşinii, să arunci pet-ul unde se nimereşte, nimeni nu se alertează. Sistemul de management al deşeurilor va fi analizat de ministră, dar semne bune nu sînt. Primarul oraşului Tg. Lăpuş, Mitru Leşe, apreciază că tarifele de salubritate vor creşte de la 4 lei pe persoană şi lună, la 24 de lei. Mai important ar fi ca cetăţenii să-şi schimbe mentalitatea. Să nu aruncăm hîrtia la groapă, ci s-o reintroducem în circuitul economic. Acest pas de un neuron lungime ar fi uriaş pentru România!
Vizita ministrului Cristiana Paşca Palmer este de bun augur pentru judeţul nostru. Eu aş fi dus-o să vadă ruinele Flotaţiei Centrale şi depozitul de pirite arsenioase din spate – o adevărată … bombă ecologică.
