Retrospectiva și radiografia unei greve generale (I)

Greva generală din mai-iunie 2023, a patra din sistemul educațional de la Revoluția din 1989, rămâne memorabilă atât pentru durata ei, cât și pentru unitatea sindicaliștilor. În cele trei săptămâni, s-a ieșit în stradă, s-au cerut drepturi, s-a revendicat demnitate, s-au purtat negocieri.
A fost o grevă a emoțiilor, a oamenilor care au trecut în mod accelerat de la neîncredere la empatie, de la neputință la entuziasm, de la furie la speranță. O retrospectivă, dar și o radiografie a acelor zile oferă, în cele ce urmează, prof. Ioana Petreuș, președintele Sindicatului Liber din Învățământ Maramureș, organizație ce a bifat 83% grad de participare în Maramureș.

• patru pichetări, un marș al tăcerii și al demnității

Reporter: Când au început, practic, mișcările de protest ce au generat această grevă?
Prof. Ioana PETREUȘ: Recenta grevă generală din învățământ va rămâne memorabilă din multe puncte de vedere pentru toți cei implicați în domeniul învățământului și nu numai.
În urma Referendumului efectuat în rândul membrilor SLI MM în luna aprilie, 74% și-au exprimat opțiunea pentru grevă generală și cam cu acest procent a debutat greva în Maramureș.
Mișcările sindicale și de protest au început, însă, în decembrie 2021, cu pichetări ale Guvernului, Parlamentului și prefecturilor județene, au continuat în mai și decembrie 2022 și s-au intensificat în lunile ianuarie, februarie și aprilie 2023, urmate de anunțul că în luna aprilie va fi lansat un referendum prin care vom consulta colegii în legătură cu declanșarea unei greve.
În 10 mai, la mitingul de la București, la care au participat și membrii SLI MM, se cunoșteau deja rezultatele referendumului și s-a anunțat practic că, începând cu 22 mai, federațiile sindicale vor declanșa conflictul de muncă, nu îna­inte de a parcurge etapa obligatorie a grevei de avertisment din data de 17 mai.
SLI MM a participat la toate acțiunile de protest din București, exceptând ultimele două marșuri, din perioada grevei, deoarece s-au suprapus cu acțiuni din județ. De asemenea, în Maramureș, am organizat patru acțiuni de pichetare plus marșul tăcerii și al demnității la care au participat aproximativ 2.500 de persoane.

• marile unități școlare din județ, pe poziții până în ultima zi

R.: Odată cu suspendarea grevei au apărut și primele tensiuni, unele iscate de ofertele Guvernului, altele de faptul că unii sindicaliști renunțaseră deja la această formă de protest.
Prof. I.P.: Pentru că suntem mulți și tensiunile în astfel de perioade sunt inerente.
Tensiunile în rândul greviștilor au apărut îna­inte de suspendarea grevei: odată cu ofertele Guvernului, o parte dintre colegii din cancelarie, dar și din rândul personalului auxiliar și nedidactic au decis să nu mai continue greva. Liderii nu au influențat pe nimeni. Nici la Referendum, nici la statul sau ieșitul din grevă, ba mai mult departamentul juridic SLI MM a informat membrii despre pierderile materiale din această perioadă. Și chiar au fost semnificative mai ales în familiile unde ambii soți au fost în grevă.
Am fost impresionată încă de la început că marile unități școlare din județ au aderat la mișcare și au rămas pe poziții până în ultima zi: Colegiul ”Șincai”, Colegiul ”Eminescu”, Liceul ”Ra­coviță”, Școala ”Dimitrie Cantemir”, liceele din Sighet, Liceul Agricol din Seini, Liceul din Șomcuta, Liceul Borșa, Liceul Tehnologic din Poienile de sub Munte, Liceul din Vișeu de Sus. Asta ne-a dat curaj!

• ”tot ce s-a obținut în ultimii ani s-a dobândit cu mari eforturi”

R.: Pe lângă revendicările de ordin material, la această grevă s-a cerut și ”redobândirea demnității”. Ce s-a întâmplat cu statutul social al dascălului?
Prof. I.P.: Consider că demnitate am avut întotdeauna, dar poate că era într-o stare latentă, însă mobilizarea colegilor și solidarizarea în jurul unor principii a demonstrat întregii societăți că suntem o forță și că uniți ne putem afirma identitatea.
Nu mai era vorba despre salarii, ci ceream, în primul rând, să fim recunoscuți pentru importanța socială a profesiei noastre și să fim respectați. Am simțit și multă emoție.
S-au întâlnit la acțiunile de protest mai multe generații. Îmi amintesc că, la Prefectură, a venit la mine o doamnă profesoară cu peste 25 de ani vechime și mi-a spus „mi-am întâlnit aici foști profesori, foști elevi profesori și actualii mei elevi. Și am plâns!”. Am trăit cu toții o paletă largă de emoții: de la neîncredere la empatie, de la neputință la entuziasm, de la furie la speranță ș.a.
Cred că nimeni din cei implicați nu s-a gândit că, în anul 2023, la final de an școlar, o grevă poate dura atât de mult.
Lupta sindicală în în­vățământ s-a dovedit că este cea mai anevoioasă și de durată prin comparație cu alte domenii. Tot ce s-a obținut în ultimii ani s-a dobândit cu mari eforturi.

• ”am votat împotriva suspendării grevei”

R.: Ce s-a întâmplat în acele ultime zile de negocieri mai ales că SLI MM a transmis vot împotriva întreruperii?
Prof. I.P.: Să ne amintim că această formă extremă de protest a pornit de la neaplicarea integrală a Legii salarizării (L 153/ 2017) pentru întreg personalul din în­vă­țământ, lege care trebuia pusă în practică încă de la 1 septembrie 2020. La această nemulțumire s-au adăugat indexarea salariilor, plata orelor suplimentare efectuate de personalul auxiliar și nedidactic, acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, acordarea drepturilor prevăzute de legislație și contractul colectiv de muncă, creșterea anuală a investițiilor și renunțarea la aplicația Edusal.
În ceea ce privește decizia federațiilor de suspendare a grevei din 12 iunie aceasta trebuie privită în contextul acelor zile.
Guvernul a acceptat ca, în ultima ofertă, respectiv proiectul de ordonanță de urgență, anunțat cu o zi înainte – duminică, 11 iunie, să prevadă principiul ca salariul debutantului, în viitoarea grilă de salarizare, să fie egal cu salariul mediu brut pe economie.
Mai mult, celelalte două federații au hotărât acceptarea ofertei cu o zi înainte deoarece numărul participanților la grevă a scăzut, iar FSLI, deși e cea mai mare federație din învățământ, ar fi reprezentat sub 50% ceea ce ar fi dus la declararea grevei ca fiind ilegală și mai exista și riscul să nu obținem nimic.
Ulterior, în cadrul ședinței Colegiului Național FSLI de luni dimineața, ultima zi de grevă, pe lângă contextul prezentat mai sus, majoritatea organizațiilor sindicale afiliate a anunțat că gradul de participare la grevă a scăzut.
Deși eram conștientă de această situație, am votat împotriva suspendării grevei (deși votul a fost secret, la câteva ore a apărut pe „rețele”) raportându-mă la procentul pe care îl avea SLI MM, de 69%, chiar dacă un sfert dintre unitățile școlare din județ nu au transmis situația participării la grevă până la ora 10, iar procentul nostru a fost corelat cu situația din săptămâna anterioară și cu informațiile din discuțiile telefonice cu liderii. Fiecare lider județean și-a exprimat votul liber. Ce s-a întâmplat în continuare se știe. (va urma)