• Dialog cu deputatul Uniunii Ucrainenilor din România, Nicolae Miroslav Petreţchi •
– Domnule deputat, v-aţi deschis birou parlamentar nu doar în oraşul natal Sighetu Marmaţiei, dar şi la Satu Mare şi Suceava.
– Ca preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, mă preocup de problemele tuturor comunităţilor de ucraineni răspândiţi în vreo 15 judeţe ale ţării. Apoi, Sighetul nu este doar reşedinţa de drept şi de suflet a Ţării Maramureşului, unde trăiesc peste 60 la sută dintre etnicii ucraineni din România, dar aici îşi are sediul şi Vicariatul General Ortodox Ucrainean din România
– Cum a trecut primul an de la intrarea în pită?
– Debutul activităţii mele ca reprezentant al minorităţii ucrainene nu a fost scutit de curiozităţi neaşteptate, astfel încât am fost nevoit să dau lămuririle necesare, asumându-mi o adevărată campanie de limpezire a imaginii Uniunii Ucrainenilor din România. Ca urmare a prestaţiei în faţa colegilor, Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale m-a recomandat să deţin funcţia de Secretar al Comisiei permanente pentru cultură, învăţământ şi mass-media a Camerei Deputaţilor, una dintre cele mai laborioase şi influente comisii parlamentare permanente. În această calitate, mi-am început într-un mod foarte decis şi responsabil activitatea. Am militat pentru sprijinirea minorităţilor naţionale şi înfiinţarea departamentului pentru minorităţi, am participat activ la dezbaterea proiectului Bugetului de stat pe anul 2017, am susţinut soluţia bugetară care să permită şi finanţarea postului de paroh la recent inaugurata Biserică ucraineană din Bucureşti. Am iniţiat o campanie intitulată „Cunoaşte! Susţine! Rezolvă!”, o acţiune de lungă perspectivă. Aceasta presupune documentare la faţa locului în toate judeţele cu populaţie ucraineană, discuţii cu factorii responsabili judeţeni şi locali, inventarierea principalelor probleme ce pot avea susţinere prin mijloace parlamentare şi monitorizarea acestora până la rezolvarea definitivă.
Pe teren, acţiunea mai sus menţionată a demarat, în mod firesc, în judeţele în care problemele erau dintre cele mai stringente, unde am avut întâlniri cu preşedinţii Consiliilor Judeţene, conducerea Inspectoratelor Şcolare Generale, cu primarii, precum şi cu directori de licee şi şcoli. Urgenţa mai mare o implică reabilitarea unităţilor de învăţământ din satele ucrainene. De la Tribuna Camerei Deputaţilor, am adresat viceprim-ministrului o serie de întrebări cu ajutorul cărora am obţinut sume importante pentru reabilitarea şcolilor, în aproape toate localităţile în care este studiată limba ucraineană. Grupul Parlamentar al Minorirăţilor Naţionale m-a desemnat să-l reprezint în Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (G.R.U.I.) pentru întreaga Legislatură. Şedinţa de constituire a importantului organism al diplomaţiei parlamentare a validat cooptarea mea, apreciind astfel şi rodnica participare a Uniunii noastre atât la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina, cât şi la solidaritatea întregii diaspore ucrainene, unde am mărturisit colegilor din G.R.U.I. că activitatea în Comitetul Director ne va lărgi orizontul şi experienţa promovării bunelor relaţii între ţări şi popoare, inclusiv pentru activitatea Uniunii Ucrainenilor din România, cu numeroase preocupări şi acţiuni în acest domeniu.
– Reîntorcându-ne în Maramureş…
– Împreună cu însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în România, Excelenţa Sa YEVHEN LEVYTSKYI, şi preşedinţii filialelor UUR Maramureş şi Satu Mare am avut o serie de întâlniri de lucru cu preşedinţii Consiliilor Judeţene Maramureş şi Satu Mare, prefecţii şi subprefecţii celor două judeţe, primarii municipiilor Satu Mare şi Sighetu Marmaţiei, precum şi cu directorul liceului ucrainean ,,Taras Sevcenko” din Sighet, unde a fost abordată o gamă largă de preocupări comune, în primul rând susţinerea condiţiilor materiale şi organizatorice privind învăţământul în limba maternă, fluidizarea traficului prin punctele de frontieră Halmeu şi Sighetu Marmaţiei, posibila reluare a traficului de călători pe calea ferată între Satu Mare şi Ujgorod, dar şi studierea perspectivei de a se moderniza, cu fonduri europene, aeroporturile din Baia Mare, Satu Mare şi/sau Ujgorod, pentru satisfacerea nevoilor de trafic aerian ale populaţiei din ambele părţi ale frontierei. Dintre problemele locale cele mai stringente semnalate, foarte urgentă şi dramatică s-a dovedit a fi situaţia aprovizionării cu lemne de foc a comunei Repedea. Cu toate că problema în discuţie se conturează ca având cauze mai adânci şi mai greu de remediat, ţinând de abuzurile comise în perioada restituirii drepturilor de proprietate, am înţeles să mă adresez Ministrului Apelor şi Pădurilor, cu un apel în termeni severi, pe măsura dramatismului situaţiei.
– Până vom relua dialogul, care este mesajul dvs. de sărbători?
– Crăciunul şi Anul Nou sunt sărbătorile care ne dau putere să fim mai generoşi, mai înţelegători şi mai buni. Trebuie să îndrăznim şi să sperăm la mai mult, să credem că anul 2018 va fi mai rodnic şi mai fericit, să primim sărbătorile cu pace, căldură, armonie şi gânduri bune. Totodată, ele oferă prilejul de a analiza realizările şi de a le mulţumi tuturor pentru eforturile depuse pe parcursul anului. Toate succesele obţinute pe plan administrativ, cultural, educaţional şi politic au fost posibile datorită aportului dumneavoastră şi colaborării cu Uniunea Ucrainenilor din România, care ne-au permis să susţinem promovarea şi păstrarea tradiţiilor, culturii şi limbii ucrainene. În numele conducerii Uniunii Ucrainenilor din România şi al meu personal, vă rog să primiţi cele mai sincere urări de fericire, sănătate şi împliniri. Sărbători fericite! La mulţi ani!
