În data de 6 iunie 2018, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a găzduit dezbaterea cu tema Patrimoniul preindustrial și industrial în România – o avere neștiută, risipită, susținută de dr. Volker Wollmann, cetățean român stabilit în Obrigheim (Germania).
În cadrul acestei manifestări, a fost lansat volumul al VI-lea al cărții cu același nume, proiect editorial al cercetătorului din Germania. Surprins de importanța și valoarea fondului documentar al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, autorul – care și-a consacrat întreaga sa carieră științifică istoriografiei românești, a considerat utilă, ba chiar oportună, completarea acestui fond documentar-științific cu publicații referitoare la istoria României și în special a Transilvaniei, lucrări apărute în Germania în ultimii 50 de ani, prin donații reciproce de carte, între Biblioteca „Institutului Transilvănean” din Gundelsheim și Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, instituții care derulează un parteneriat început în urmă cu 4 ani.
Cu această ocazie, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” a pregătit un „pachet centenar”, constând în 100 de lucrări de referință din literatura română cu autori maramureșeni, iar Biblioteca „Institutului Transilvănean” din Gundelsheim s-a oferit să doneze dubletele volumelor aflate în depozite, constând în albume de artă, monografii ale unor localități transilvănene, sinteze referitoare la istoria și etnografia României, publicate în limba română și germană, unele cu circulație restrânsă, altele cu caracter de unicat. Donația bibliotecii din Germania cuprinde numeroase opere literare, în special cărți cu profil beletristic, cunoscute bestseller apărute în limba germană în ultimii ani, periodice și anuare care lipsesc din fondul documentar al muzeului din Baia Mare, cum ar fi anuarele muzeelor din Alba și Cluj (Apullum sau Acta Musei Napocensis), lucrări de referință pentru istoria artei, istoria modernă și contemporană, cataloage ale unor mari muzee europene, ghiduri turistice etc., lucrări ale unor mari personalități științifice românești cu profil arheologic, istoric sau etnografic, cum ar fi: Nicolae Iorga, C.C. Giurescu, George Oprescu, Corina Niculescu, Iuliana Fabritius-Dancu și alții, care n-au mai fost reeditate.
Biblioteca „Institutului Transilvănean” din Gundelsheim a luat ființă în anul 1960, când comunitatea sașilor din Transilvania a cumpărat clădirea „Schloss Horneck” (Germania) de la administrația orașului. Instituția este una reprezentativă în spațiul european, privind publicațiile referitoare la istoria României și a Transilvaniei. Fondul de cărți constă în 88.000 de volume provenite din donații private sau publice. Instituția se află sub egida Consiliului Cultural Transilvănean al Sașilor din Transilvania, finanțată parțial de Landul Baden Württemberg, iar activitatea ei se bazează în cea mai mare parte pe voluntariat. Accesul este destinat tuturor cititorilor interesați de acest fond de carte: studenți, doctoranzi, cercetători, autori care redactează monografii ale unor localități din Transilvania, având la dispoziție o colecție impresionantă de ziare, hărți istorice, incunabule, începând cu secolul al XVI-lea.
În același castel, s-au pus bazele Muzeului Transilvănean, dezvoltat treptat de la o modestă colecție alcătuită de sașii veniți din Transilvania, actualmente numărând peste 2.000 de piese. La ora actuală muzeul, care între timp a trecut în subordinea Guvernului Federal, deține un fond de bază cu o suprafață de cca 600 mp, depozite model și săli de expoziții temporare. Patrimoniul muzeului cunoaște o continuă creștere prin donații și achiziții, format din obiecte provenind din meșteșugul artistic (ceramică, cositorire, argintărie, sticlărie), industrie casnică (textile, mai ales) și artă plastică. Muzeul se distinge prin varietatea colecțiilor privind cadrul geografic și istoric al provinciei Transilvania, începând din antichitate până la emigrarea sașilor, în special după anul 1990, prin modul de prezentare a culturii rurale și urbane, a vieții confesionale (cu atâtea religii pe un spațiu geografic destul de restrâns, care oglindește mulțimea etniilor care au trăit împreună în mod pașnic). Se găsesc informații și exponate relevante privind instituțiile de cultură, biserica, școala etc.
Cele două entități culturale, biblioteca și muzeul, și-au găsit un loc onorabil de desfășurare a activităților, în această clădire istorică, emblematică pentru comunitatea de sași din zonă.
Deplasarea efectuată la Biblioteca „Institutului Transilvănean” din Gundelsheim” (Germania) și-a atins scopul de a promova misiunea bibliotecii, de a valoriza și conserva documentele, pentru ca patrimoniul să fie transmis intact generațiilor viitoare, deoarece fondurile bibliotecilor și ale muzeelor reprezintă o parte importantă a memoriei umanității.
Dr. Ioan GOGOTĂ
