Domnului profesor, cu stimă și afecțiune!

Ani la rând, bucurându-mă de frumoasa prietenie care mă leagă de fostul meu dascăl din studenția băimăreană, conf. univ. dr. Grigorie Ștefănescu, i-am adresat în cotidianul Graiul Maramureșului, la 30 ianuarie, ziua onomastică și de naștere a domniei sale, calde și sincere felicitări.

În acest an, beneficiind de bunăvoința redacției cotidianului menționat, am găsit de cuviință să fac ceva mai mult, adică să-i ofer un semn al prieteniei care ne leagă, prin a însăila alături de felicitarea de sănătate și ani mulți, și câteva gânduri de evocare și caldă apreciere a personalității didactice și științifice a respectatului meu dascăl. Dl conf. dr. Grigorie Ștefănescu, basarabean de origine (născut în Zgurița – Soroca în 1942), a fost un absolvent cu rezultate meritorii al Facultății de Biologie-Geografie de la Univ. Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind trimis prin repartiție ministerială la fostul I. P. din Baia Mare, unde, începând cu anul 1964 și până la pensionare, a predat în special genetica și bioevoluția. În tot acest timp, a avut o activitate didactică și științifică prestigioasă, bucurându-se de respectul și aprecierea colegilor de catedră și a studenților.
Aici și acum mă voi mărgini să subliniez o fațetă reprezentativă a activității sale, concretizată în elaborarea și editarea unor cărți de specialitate: ,,Bioevoluția (2003); Principiile geneticii clasice (2004); Radiomodificarea chimică în radiogenetica vegetală (2004), Gregor Mendel (2014).”
Mă voi strădui să atrag atenția în mod special asupra ultimului volum, dedicat vieții și activității fondatorului geneticii moderne, călugărul și naturalistul ceh Johann Gregor Mendel (1822-1884).
Motivele alegerii acestei teme biografice sunt pe larg prezentate de autor, iar eu în această evocare doresc să le arăt, succint și accesibil cu putință pe cele mai semnificative.
Johann Mendel a fost fiul unei familii de țărani germani, din provincia sileziană a actualei Republici Cehia. În clasele primare, gimnaziale și post­gimnaziale a fost un elev eminent, aspirând să fie student. Dar un accident de muncă la pădure al tatălui său, care a devenit invalid a scăzut foarte mult șansele aspirațiilor universitare. În 1843, a fost admis ca novice, cu prenumele schimbat în Gregorius, la mănăstirea augustină Sf. Tomas din Brno, unde își va desă­vârși studiile teologice, iar între 1851-1853 va urma și cursurile Universității din Viena, obținând atestatul de profesor de gimnaziu la fizică și biologie. Întors la mănăstire, va avea atribuții de monarh, fiind în paralel profesor și cercetător științific, în aria botanicii, efectuând timp de 10 ani experiențe de hibridare la plante, pentru a urmări modul de transmitere a caracterelor la diferite soiuri de mazăre, fasole etc. în descendență. Pe baza rezultatelor obținute, Mendel a comunicat, în anul 1865 și publicat în anul 1866 lucrarea ,,Experiența asupra hibrizilor plantelor”, în care formulează și discută ,,Legile eredității hibrizilor”, iar pe baza lor elaborează ,,Teoria factorilor ereditari”, cărora biologia modernă le-a dat numele de gene. Descoperirile lui Mendel și formularea mai puțin accesibilă a teoriei sale, cu o exprimare riguros matematică, nu au fost pe înțelesul contemporanilor, astfel încât doar în anul 1900, au fost prezentate la reala lor valoare, devenind platforma de lansare, a celei mai fascinante arii a biologiei-genetica.
În anul 2015, se împlineau 150 de ani de la comunicarea de către Mendel a rezultatelor experiențelor sale. Poate și din cauza acestui interval de timp, unii autori de manuale de genetică școlare și universitare au preferat ca în loc să cunoască rezultatele lui Mendel chiar din lucrarea acestuia, să ofere interpretarea acestor rezultate cum se spune ,,du­pă ureche”, adică citind ce au spus alții despre Mendel.
Așadar, un motiv esențial al elaborării cărții sale despre Mendel a fost pentru conf. dr. Grigorie Ștefănescu și o dezvăluire a informațiilor aberante despre fondatorul geneticii. Pentru a-și susține această opțiune, a oferit ca argument, în cartea domniei sale, o traducere în limba română a lucrării lui Mendel ,,Experiențe asupra hibridării plantelor”.
În revista Analele știin­țifice ale Universității ,,Al. I. Cuza Iași, la secțiunea ,,a” ,,Genetică și Biologie moleculară”, tomul XVII, fascicola, anul 2015, cât și prin preluare de către revista băimăreană ,, Familia română” an 16, nr. 1-2, anul 2015, este inclusă ,,Recenzie asupra Grigorie Ștefănescu-Gregor Mendel”, editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014; elaborată de prof. univ. dr. G. I. Gheorghiță. Domnul profesor în mod corect și elogios analizează cartea scrisă de conf. dr. Grigorie Ștefănescu, exprimând, ca pe o concluzie aceste cuvinte: ,,Sunt convins că lucrarea D-sale va stârni un interes legitim, că acțiunea de a-l restitui pe Mendel cititorilor din România va fi una reușită și că misiunea asumată de autor va fi una remarcată și salutată de către confrații în ale geneticii, dar și de publicul larg, dornic de a cunoaște cât mai temeinic tezaurul nepieritor al științei despre ereditarea și variabilitatea organismelor.”
Alăturându-mă, cu modestia de rigoare, la această frumoasă apreciere, mi se oferă și prilejul de a adresa d-lui profesor, cu stimă și afecțiune, calde felicitări de ziua onomastică și de naștere, dorindu-i mulți ani cu sănătate.
Prof. Radu D. Călăuz
Baia Mare