Hramul Mănăstirii Dragomireşti

0
915

Miercuri, 20 iulie 2016, ziua praznicului Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Dragomireşti, cu ocazia hramului.
Din soborul de 30 de preoţi şi diaconi au făcut parte pr. Mihai Chira, protopopul Vişeului, protos. Sofronie Perţa, stareţul sfântului locaş de închinare, stareţul Agaton Oprişan de la Mănăstirea Petrova, preoţi de mir şi diaconi.
Curtea mănăstirii s-a umplut de cele câteva mii de credincioşi, veniţi de pe Valea Izei, Valea Vişeului, din zona Borşei şi Moisei, iar jos, la şosea, şirul maşinilor era de peste 1,5 km. Între credincioşi maici stareţe de la Ţeghea, Protopopiatul Satu Mare, Botiza şi Ieud.
Sfânta Liturghie Arhierească a fost prilej de bucurie pentru toţi credincioşii. Răspunsurile au fost date de corul bisericii din Dragomireşti centru, condus de diacul Ilie Ilban.
Timpul a fost excelent, cu nu prea multă căldură, doar cu nori, deşi de cu seară era pregătit serios cerul pentru ploaie.
Cuvântul de învăţătură, rostit de P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a acestei sărbători, la viaţa Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, la învăţăturile pe care le pu­tem trage din sfinţenia de care s-a bucurat Proorocul Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai mari prooroci şi unul dintre cei mai mari oameni de pe pământ. După cum se ştie, de la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul nu au rămas moaşte, el fiind luat de Domnul la cer, într-o căruţă de foc. Sfântul Ilie Tesviteanul a fost unul dintre proorocii care vorbea cu Dumnezeu şi-I cerea sfatul.
Actuala Mănăstire din Dragomireşti este continuatoarea vieţii monahale în această localitate, în care au existat, la un moment dat, două mănăstiri. O mănăstire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, întemeiată înainte de veacul al XVII-lea, sfântul locaş al ei fiind transformat în biserică parohială în secolul al XVIII-lea, dar pentru scurt timp, pentru că a fost distrusă de tătari în 1717. În locul ei, credincioşii au ridicat o altă biserică, din lemn de stejar, în 1722. Această biserică, reprezentativă, prin arhitectură, pentru întreg Maramureşul, a fost achiziţionată de Muzeul Satului din Bucureşti în perioada interbelică.
O altă mănăstire în această localitate, cu hramul „Înălţarea Domnului”, a fost construită sub poalele Munţilor Ţibleş. Nu se ştie când a fost întemeiată şi în ce condiţii a dispărut, dar a existat cu siguranţă din moment ce este menţionată între mănăstirile secolului al XVIII-lea.
În urmă cu 90 de ani, în 1926, monahul Pimen Moldovan reînfiinţează Mănăstirea Dragomireşti, la „Izvorul Baicului”. În 1949 ea a fost distrusă într-un incendiu. În 1957, preotul Nuţu Codrea ridică o bisericuţă din lemn pe locul numit „Arinii Runcului”, între localităţile Dragomireşti şi Săliştea de Sus, care, din cauza regimului ateu, a rămas închisă, rar săvârşindu-se în ea Sfinte Slujbe.
În jurul acestei biserici se reînnoadă viaţa monahală la Dragomireşti în 1990, când vine aici, de la Mănăstirea Topliţa, ieromonahul Sofronie Perţa, actualul stareţ. El construieşte aici o casă monahală, cu chilii, câteva locuri de cazare pentru pelerini şi trapeza.
În 20 iulie 2008, P.S. Iustin Sigheteanul pune piatra de temelie pentru o nouă biserică, ce va fi construită din lemn, după planurile arhitectului Dorel Cordoş, o bijuterie a bisericilor de lemn din Maramureşul Voievodal, la subsolul căreia se va afla un paraclis.
Comoara Mănăstirii Dragomireşti este Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută în toată ţara, datorită pelerinajelor în care a fost dusă în mai multe localităţi din ţară, la cererea credincioşilor. Ea a reprezentat arta bisericească la o expoziţie din Norvegia, la sfârşitul anului trecut. Pe unde a trecut, icoana a sfinţit locuri şi oameni.
Azi, la ziua hramului, fiecare credincios prezent s-a închinat Sfintei Icoane făcătoare de minuni, existând credincioşi care au venit la hram în mod special pentru a se închina la această icoană făcătoare de minuni.
După Sfânta Liturghie, P.S. Iustin Sigheteanul, cu primarul şi arhitectul Dorel Cordoş au vizitat şantierul Paraclisului de iarnă, care este situat la subsolul noii biserici.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.