Centenarul Unirii Basarabiei cu Regatul României: Poveste de succes cu biblioteci din Chişinău

0
256

• Personaj principal Biblioteca „Petre Dulfu” din Baia Mare •

Unii dintre noi ne-am pregătit de Anul Centenar – Unirea Basarabiei cu Regatul României – din vreme. Cu mulţi ani înainte. Cea mai evidentă pildă este instituţia de cultură şi cunoaştere Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Care, prin directorul ei, dr. Teodor Ardelean, a dovedit vocaţia de întemeiere a unor biblioteci de valoare naţională la Chişinău.

De asta m-am convins la faţa locului la întâlnirea specialiştilor băimăreni cu cei de la Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu” care are o filială cu numele „Maramureş”. Pe o filă de cronică scrie: „Inaugurarea unei biblioteci, cu semnificativul nume „Maramureş” s-a năs­cut în cadrul unui proiect cultural «Carte pentru românii din afara graniţelor» la iniţiativa dr. Teodor Ardelean, director general al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare şi a doamnei Lidia Kulikovski director general al Bibliotecii Municipale „B. P. Haşdeu” din Chişinău. În cadrul manifestărilor culturale organizate cu prilejul Hramului oraşului Chişinău, la 14 octombrie 2001 a apărut Biblioteca Publică „Maramureş”, fiind deschisă pentru publicul cititor din 1 ianuarie 2002. Biblioteca şi-a început activitatea cu peste 8000 de volume donate de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Din fondul de carte, mai mult de jumătate constituie donaţiile bibliotecii maramureşene. Aşa scrie convingător în hrisovul de întemeiere, care a devenit certificat de naştere. Am aflat şi eu detalii despre acest început. Biblioteca Publică „Maramureş” a fost inaugurată într-o casă particulară. Începând din 2009, s-a mutat într-un spaţiu mult mai adecvat situat într-un mic parc, în incinta unui Centru de zi pentru Familie, pe strada Grenoble nr. 163. Aici au loc lansări de carte ale scriitorilor basarabeni, dar şi ale celor din România. În arhiva activităţilor figurează şi prezentarea cărţii „Limba română şi cultura ei în preocupările ASTREI” de Teodor Ardelean, precum şi numere din cunoscuta revistă „Familia română”. Am văzut şi o bogată colecţie de carte pusă la dispoziţia cititorilor ale unor autori din Ma­ramureş, precum şi cărţi de istorie, despre datini, tradiţii şi folclor din ţinutul maramureşean.

***

Conducătorii bibliotecilor “Haşdeu”, “Maramureş” şi ”Petre Dulfu”

La Chişinău, statutul de bibliotecar este apreciat. Veghetorii cărţii, dăruiţi relaţiei cu cititorii, sunt foarte bine pregătiţi. Am revăzut-o pe doamna Lidia Kulikovski, manierată în meserie, martor al victoriei cărţii româneşti în Chişinău, devotamentul întruchipat. Pentru ea meseria nu mai are secrete. Este corespondenta de trudă şi de risc a domnului Teodor Ardelean. Poartă cu ea onoarea profesiei. Apoi tânăra directoare a Bibliotecii „Haşdeu” Mariana Hârjevschi, conectată la limbajul modern al profesiei, cu termeni precişi, fără echivoc. M-a surprins plăcut energia în decizii şi fermitatea în argumente. Alături, dar foarte apropiată, doamna Elena Butucel, directoarea adjunctă a bibliotecii, situată vizavi de statuia lui Ştefan cel Mare. Acolo îşi duce truda un personaj-simbol din istoria recentă a românităţii, lingvistul Vlad Pohilă, care scrie despre bibliotecă pentru că este un subiect major. Pentru Vlad, biblioteca este un personaj principal în istoria neamului.
La Biblioteca Publică „Maramureş” (director Elena Siniţa) am asistat la un colocviu profesional. Nu voi intra în terminologia folosită în dezbateri dar voi sublinia câteva idei care şi mie mi-au schimbat în bine multe păreri. De aceea am venit la Chişinău, sub semnul Centenarului, pentru a-i cunoaşte mai bine pe cei care continuă lupta pentru valorile naţionale întruchipate prin carte. A fost salutată prezenţa ctitorului Ardelean. Chiar aşa s-au exprimat bibliotecarele. S-au evaluat priorităţile programelor care captează publicul. Domnul Teodor Ardelean a definit cărţile donate: „darul pentru un popor care doreşte să trăiască în limba sa”. A definit biblioteca o instituţie de cultură şi cunoaştere. Pentru el „legătura Maramureşului cu Basarabia este o etnomagie”. A făcut o inspirată paralelă între bani şi cultură. De pildă, aromânii au dominat Balcanii cu bani şi au pus pe planul doi cultura. Unde sunt acum aromânii? Zic eu, printre noi, în rând cu lumea. A făcut o amplă prezentare a Bibliotecii pe care o conduce definind-o „cea mai utilizată instituţie de gen din ţară”.

Delegaţia maramureşeană în faţa
Bibliotecii “Maramureş¨ din Chişinău

Mariana Hârjevschi, directoarea Bibliotecii „B. P. Haşdeu” (care a găzduit şi lansarea cărţii mele “Ochii Basarabiei”), a evidenţiat preocupările instituţiei pe care o conduce. A prezentat un plan de colaborare între cele două biblioteci din Chişinău şi Baia Mare. A accentuat că s-a făcut mult pentru atragerea cititorilor prin folosirea tehnologiilor de ultimă oră. O altă idee care mi-a reţinut atenţia: excursii gratuite prin Chişinău pentru elevi şi studenţi pe cinci itinerarii cu popasuri tematice. Apoi programe flexibile pentru tinerii din şcoli şi universităţi. Un program atractiv pentru educaţie şi cunoaştere prin lectură. Nu s-a uitat sprijinul românesc pentru bibliotecile din Chişinău, în special din Maramureş, dar şi finanţări din partea Ambasadei Statelor Unite. Doamna Elena Butucel, care ne-a însoţit în timpul şederii noastre la Chişinău, a amintit pe larg experienţa profesională dobândită de la specialiştii Bibliotecii „Petre Dulfu”. Şi de data aceasta, cei care au făcut parte din delegaţie au avut un dialog de cunoaştere cu colegii din Chişinău. Îi amintesc: dr. Teodor Ardelean, Alexandru Roman, Ştefan Selek, Florin Gogotă şi Ioan Nicolae Pop. Directorul bibliotecii a prezentat în detaliu rolul Centrului de Cercetare al Academiei Române din Baia Mare vorbind şi despre Fondul Documentar al Academiei Române. Aici lucrează cercetători ştiinţifici. Cred că fără nici o măgulire, domnul Ardelean a emis aprecierea pentru bibliotecile din Chişinău cu care Biblioteca din Baia Mare are strânse legături: voi sunteţi cei mai avansaţi de pe pământul românesc! Modelul fiind Biblioteca „Petre Dulfu” din Baia Mare. Instruirea profesională mi s-a părut utilă ca un dialog între specialişti care se cunosc. A fost o revedere între prieteni, între specialişti în care a fost prezent spiritul inovativ. Eu am înţeles o dată în plus valoarea bibliotecii în viaţa noastră, importanţa ei pentru existenţa unei naţiuni. Cultura prin lectură, cred, se face de unul singur. După ce ai trecut pe la bibliotecă. Cunoscând destul de bine atmosfera culturală a Basarabiei de mai bine de un sfert de veac, pot spune celor interesaţi că se vede o lumină venită din Apus, din matca Limbii Române. Gestul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, al directorului ei, de a fi la Chişinău în zilele când s-a împlinit veacul de la Unire, rămâne încrustat pe răbojul evenimentelor de datorie naţională. Întrebaţi-l pe academicianul Nicolae Dabija, care mi-a spus ieri la telefon: „Ce aţi făcut voi, maramureşenii, prin venirea la Chişinău pentru a cinsti Centenarul nu se poate uita. Este argumentul că Unirea prin cultură s-a făcut”.

Foto: Ştefan Selek

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.