Leul s-a devalorizat din cauza creşterilor salariale necorelate cu productivitatea

0
28

Principalii factori care au dus la devalorizarea leului în raport cu principalele valute reprezintă, de fapt, o reacţie în lanţ declanşată de majorările de salarii necorelate cu productivitatea, care au dus la creşterea inflaţiei şi la majorarea deficitului comercial, potrivit unei analize a Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham Romania).
Conform AmCham, deşi există creşteri salariale, acestea nefiind corelate cu productivitatea, „nu aduc automat bunăstare”. De asemenea, acestea pot genera inflaţie şi contribuie la creşterea cererii pentru bunuri din import, ceea ce poate conduce la dezechilibre ale balanţei comerciale. În plus, creşterile salariale accelerate pot eroda puterea de cumpărare via inflaţie.
Deşi nivelul salariilor în România este unul dintre cele mai scăzute din UE, creşterile salariale ar trebui să urmeze riguros dinamica productivităţii muncii, ceea ce necesită o abordare treptată, în caz contrar poate genera inflaţie şi deficite externe care se corectează, de regulă, prin devalorizarea monedei naţionale. Aceste fenomene erodează, de fapt, puterea de cumpărare şi nivelul de trai al românilor pe fondul unui management relaxat al politicilor economice.
AmCham mai notează că măsurile de stimulare fiscală şi majorările salariale au adus mai mulţi bani în economie, ceea ce a contribuit la mărirea preţurilor din cauza creşterii cererii interne care nu a fost acompaniată de creşterea proporţională a ofertei interne.
Deficitul comercial, o altă mare problemă a economiei
Deşi exporturile au avut un trend ascendent în ultimii ani, valoarea lor continuă să fie depăşită de importuri, iar diferenţa se reflectă în deficitul de cont curent. Deficitul comercial se adânceşte, datele din 2018 arătând că importurile au crescut cu 10,7%, iar exporturile cu 9,6%, comparativ cu anul 2017, în vreme ce deficitul de cont curent al României a crescut cu 57% anul trecut, ajungând la 9,4 miliarde euro.
Relaxarea fiscală începută în 2015 şi continuată în anii următori a crescut disproporţionat cererea internă, îndepărtând România de modelul virtuos al creşterii prin investiţii şi exporturi şi îndreptând-o spre modelul păgubos economic (dar câştigător din punct de vedere electoral) al creşterii prin consum.
Astfel, deficitul comercial a ajuns la 7,4% din PIB şi a antrenat un deficit de cont curent în creştere, până la 4,7% din PIB, la nivelul celui din 2009, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.