Training pentru jurnaliști, în Mărginimea Sibiului

0
48

În perioada 15-17 noiembrie 2019, la Cisnădioara (7 km de Sibiu), a avut loc trainingul pentru jurnaliști cu tema Europa Viitorului, la care au participat 10 ziariști invitați din județele Maramureș (Mihaela Onea de la televiziunea TL+ Maramureș și subsemnatul, de la cotidianul Graiul Maramureșului), Bistrița-Năsăud, Vîlcea, Târgoviște, Buzău și Bacău, alături de 10 reprezentanți ai Centrelor Europe Direct din cele cinci județe (din Maramureș, Răzvan Manța și Radu Lucian). Acțiunea a fost organizată impecabil de Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud (cazare, masă și sală de seminar la pensiunea Apfelhaus și Forrest Villa).
Timp de trei zile, cei 20 de participanți au discutat despre prioritățile noii Comisii Europene, au identificat știrile false vehiculate despre politica europeană, au asistat la trei ore de curs susținut de lectorul dr. Ciprian Cucu din Alba Iulia, care a analizat tema „fake news” cu exemple din toată lumea. Organizatorii au alocat timp și pentru identificarea de proiecte europene în județul Sibiu.

Cum putem depista știrile false

Grupul maramureşenilor (Nicolae, Radu, Mihaela şi Răzvan)
Grupul maramureşenilor (Nicolae, Radu, Mihaela şi Răzvan)

Lectorul universitar Ciprian Cucu, doctor în analiza presei și identificarea știrilor false (fake news), ne-a oferit o lecție de gîndire critică despre ce se întîmplă în media europeană și românească, cu exemple și din SUA. Folosește informatica și logica pentru a descoperi hiatusuri în etica jurnaliștilor. Digitalizarea presei a dus la înmulțirea știrilor false, care se răspîndesc instantaneu și sînt cu mult mai greu de contracarat. Comisia Europeană consideră, în raportul CE pe 2018, că dezinformarea organizată (fiind vizată Rusia și nu numai) este o amenințare la adresa Uniunii Europene. A apărut războiul hibrid, care incluse și emiterea de știri false în spațiul virtual. Profesorul Ciprian Cucu a identificat 11 tipuri de știri care induc eroarea în mintea cititorilor. Propaganda poate fi însă și pozitivă (cum face UE). Știrea falsă este preluată ca reală și difuzată în lanț de diverse mijloace de informare în masă, care nu o mai verifică. Așa s-a întîmplat cu informația că Papa îl susține pe Donald Trump. Sau cu zvonul că Hilary Clinton ar face trafic de copii. Fake news sînt și cele că s-a descoperit medicamentul pentru cancer, deși medicii nu știu nimic…

Metoda CRAP

Știrile false pot fi descoperite. Articolul nu este semnat de autor sau acesta nu poate fi contactat. Nu apare sursa informației, pentru a o putea verifica. Știrea e evazivă. „Internetu-i plin de știri false”, a spus Ciprian Cucu. Metoda de a le identifica se numește CRAP (prescurtare din limba engleză), adică cititorul să fie atent dacă informația este actuală, dacă sursa-i de încredere, dacă există o autoritate ce susține informația și care-i scopul știrii. Cînd e vorba de discreditarea unui adversar, să n-o credem. În cazul editorialului, autorul are o poziție asumată. Cititorii nu știu în cine să aibă încredere în epoca post-adevărului, liderii de opinie fac apel la emoție și anunță „catastrofe”.
Profesorul Ciprian Cucu a identificat 11 tipuri de fake news (știri false). Prima este informația eronată, difuzată cu sau fără intenție. A doua este difuzarea de știri prioritare (doar pro, sau doar contra). Aceleași opinii sînt repetate, astfel ca cititorii să nu primească idei opuse (3). A patra cale este să publici doar știri care sprijină convingerile deja existente. Stirea falsă 5 face apel la sentimente subconștiente, contrare convingerilor declarate conștient. Știri false 6 produc cei care conving lumea că minciuna e adevăr. Știrea falsă 7 de regulă judecă oamenii după vîrstă, avere, studii, religie, etnie, sex, convingeri personale. Fake news 8 duc opinia publică în eroare, în mod intenționat, pentru a obține putere, bani sau alte foloase. Știrile false 9 folosesc emoția pentru a manipula faptele și a genera ideea că în epoca post-adevărului opiniile sînt mai importante decît realitățile. Știrea falsă 10, senzațională, are putere de discreditare sau de promovare a unor persoane, partide sau companii. Oamenii izolați cognitiv sau psihologic sînt captivi și știrile false 11 îi țin într-o „bulă”.

Maramureșul din Dumbrava Sibiului

Moara plutitoare din Lucăceşti
Moara plutitoare din Lucăceşti

Am avut la dispoziție doar două ore pentru a vizita Muzeul civilizației populare tradiționale „Astra” din Dumbrava Sibiului, așa că am trecut în fugă pe la imobilele aduse din județul Maramureș: poarta din Sat Șugatag, casa din Bîrsana, gospodăria din Desești, casa de evreu din Săcel, moara plutitoare din Lucăcești, pavilonul de joc din Botiza. Unele imobile arată bine, altele se află în recondiționare (o echipă de meșteri din Maramureș „face șiță”), iar altele sînt … închise. Din pliantul cu hartă, am aflat că sînt 17 obiective aduse din Maramureș: cămară de alimente din Preluca Nouă, atelier de prelucrare a pietrei din Cupșeni, atelier de olar din Săcel, batoză hidraulică din Sîrbi, atelier de cergi din Săpînța, poartă din Vadu Izei, poartă maramureșeană (replică, chiar la intrare), casă din Sîrbi… N-am apucat să vedem nici expoziția de sculptură monumentală, unde au lucrări maramureșenii Traian Moldovan (Izvorul lacrimii) și Pătru Godja (Coloana dăinuirii noastre). S-a făcut seară și la ora 17 muzeul s-a închis. Biletul de intrare costă 25 de lei.

Turist în Cisnădioara

Biserica fortificată din Cisnădie
Biserica fortificată din Cisnădie

Satul aparține administrativ de orașul Cisnădie și se dezvoltă pe dealurile din jur, unde înainte de 1989 era o livadă de măr, intensivă, pe sute de hectare de teren. Acolo au apărut sute de vile cu porți telecomandate și cîini de pază. Mai e mult loc liber în fosta livadă, parcelele cu meri sălbăticiți așteaptă cumpărători. Au apărut și zeci de pensiuni. După 1989, cei o mie de sași din Cisnădioara au emigrat în Germania, locul lor fiind ocupat de români, care în anii 2000-2005 au construit o biserică ortodoxă. În centrul satului, biserica evanghelică din secolul al XVIII-lea este închisă, duminica nu se mai țin slujbe, curatorul evanghelic o deschide doar vara, cînd se întorc sașii acasă. Orga bisericii, renovată în 1990, cîntă doar în august. Lîngă satul istoric, se află o colină circulară, abruptă, pe care sașii au construit în secolul al XIII-lea o biserică romanică, abație cisterciană fortificată cu ziduri de piatră. Duminică, 17 noiembrie 2019, la biserica-cetate au urcat cel puțin o sută de turiști, biletul de intrare costă 8 lei (5 lei pentru pensionari).

Goga și Cioran, consăteni

Casa Goga
Casa Goga

În comuna Rășinari, s-au născut multe personalități culturale, cele mai cunoscute fiind Octavian Goga și Emil Cioran. Celebra localitate nu găsește însă puterea financiară pentru a-și cinsti fiii celebri. Casa în care s-a născut Emil Cioran a fost naționalizată și dată apoi în proprietatea altei familii din sat. Iar casa în care s-a născut Octavian Goga este părăsită de urmașii din București. Cei doi merită să aibă case memoriale, ar atrage mii de turiști pe an, ar fi o dreaptă cinstire adusă poetului pătimirii noastre și filosofului româno-francez ajuns pe culmile disperării.
***
În final, organizatorii ne-au acordat diplome de participare și ne-au invitat la trainingul pe teme europene din 2020. Se va ține în Comănești-Bacău, unde va continua discuția despre priorită­țile comunitare.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.