Reporterii Graiului la Ocna Şugatag. Avalanşă de proiecte edilitare

De la preluarea mandatului de primar, în urmă cu trei ani, Mihai Ivasziuk a implementat în comuna Ocna Şugatag o serie de proiecte favorabile dezvoltării comunităţii locale. Cele mai multe au la bază finanţări europene, iar această reuşită se datorează înfiinţării, în cadrul administraţiei locale, a unui birou în cadrul căruia cinci angajaţi cu studii superioare îşi folosesc cunoştinţele pentru a obţine astfel de sume. În acest context ascendent, de care beneficiază circa 4.500 de maramureşeni, comuna e căutată anual de zeci de mii de turişti români şi străini, în special pentru faptul că oferă condiţii de cazare nu doar încîntătoare, ci şi în vecinătatea celor mai importante obiective turistice ale Maramureşului.

• Grădiniţă nouă, apă şi canalizare, staţie de epurare, centru social

După o pauză de patru ani, timp în care a făcut parte din Corpul de control al prefectului Maramureşului, Mihai Ivasziuk a revenit în fruntea administraţiei locale din Ocna Şugatag în 2012. Începînd cu acest an, cei 4.500 de locuitori ai comunei, respectiv din Ocna Şugatag, Sat Şugatag, Breb şi Hoteni au cunoscut o avalanşă de proiecte edilitare. „Astfel, în octombrie 2012 am început construirea unei noi grădiniţe (lîngă dispensarul din Ocna Şugatag, n.r.) care a fost finalizată în acest an, iar din septembrie e frecventată de copiii din două grupe. Clădirea e ultramodernă, iar în curînd voi investi şi într-un parc de joacă”, explică Mihai Ivasziuk. Tot în 2012, edilul-şef de la Ocna Şugatag a demarat şi primele proiecte finanţate prin fonduri europene. „Am preluat un proiect integrat pe 322, în valoare de două milioane cinci sute de mii de euro – aducţiune de apă şi canalizare, staţie de epurare în Breb, Tînjaua – Hoteni, Cen­trul social pentru adulţi – Ocna Şugatag şi drum vicinal Sat Şugatag (opt kilometri din centrul satului pînă pe Poiana Tătaru)”, punctează primarul. În cadrul acestui proiect, în vederea organizării renumitului eveniment Tînjaua de pe Mara, au fost achiziţionate opt toalete publice, o scenă, un sistem de sonorizare ultramodern şi două sute de scaune tapiţate. De asemenea, Centrul social din Ocna Şugatag, în care funcţionează un club al bătrînilor, a fost dotat cu un televizor, un copiator, un sistem de sonorizare şi o maşină necesară excursiilor membrilor. De aceste investiţii se bucură în fiecare lună peste 50 de locuitori în vîrstă ai centrului de comună.

• „Cea mai frumoasă piaţă agroalimentară din Maramureş”, aproape gata

„Tot în aceşti trei ani, am atras finanţare pentru un Centru de informare turistică, care, în prezent, e finalizat în proporţie de 99%. Zilele acestea lucrăm la dotări, depunem ultimul dosar de plată, recepţia finală fiind terminată. Cel mai probabil îl vom deschide în cursul acestei săptămîni. De asemenea, în procent de 80% e gata şi piaţa agroalimentară din Ocna Şugatag, cea mai frumoasă din Maramureş, după cum îmi place să îi spun. Deocamdată, piaţa din Ocna Şugatag, în cadrul căreia aproximativ 60 de producători vin să-şi vîndă marfa, e deschisă doar joia, dar doresc permanentizarea ei astfel încît cei care vin la noi, în special cei din staţiune, să poată găsi produse în fiecare zi. Nu în ultimul rînd, amintesc că, în ultimii trei ani, am achiziţionat utilaje. Astfel, am cumpărat un buldoexcavator nou, în valoare de 60.000 de euro, iar acum – o autogunoieră, întrucît dorim să colectăm în fiecare zi gunoiul din comună şi să-l ducem la staţia de sortare de la Bîrsana”, arată Mihai Ivasziuk.

• Drumuri rurale amenajate, cămine culturale reabilitate

În acest an, edilul-şef de la Ocna Şugatag s-a îngrijit ca lucrările necesare instalării sistemului de canalizare să fie finalizate înainte de începerea asfaltării drumului Baia Sprie – Bîrsana şi, totodată, a investit masiv în amenajarea drumurilor rurale şi reabilitarea căminelor culturale din comună. „Astfel, am asfaltat drumul de trei kilometri dintre Breb şi Hoteni şi tot în Breb am făcut ieşirea pe trei părţi ale satului: Padeş, Rîpa şi Vîntu’. Acum, toate uliţele acestui sat sînt pietruite şi circulabile. Mai mult, am făcut, tot între Breb şi Hoteni, legătura cu alimentare cu apă. În Hoteni, am deschis un drum şi singurul pod, peste pîrîul Breboaia, a fost recondiţionat. La fel ca în Hoteni şi Breb, în Sat Şugatag am reabilitat căminul cultural, am făcut un bazin de 27.000 de litri de apă, am introdus 1.200 de metri de ţeavă şi am asfaltat opt kilometri de drum”, subliniată primarul din Ocna Şugatag. Pentru a atrage însă toate aceste fonduri înspre vis­tieria administraţiei locale, Mihai Ivasziuk a înfiinţat, în cadrul primăriei, un birou de implementare a fondurilor europene. „Acest birou este condus de inspectorul de venituri din cadrul Primăriei, plus încă patru salariaţi, toţi cu studii superioare. Toţi lucrează la proiecte, scriu, depun, aduc banii, iar apoi implementează proiectele. Recomand tuturor administraţiilor locale să înfiinţeze astfel de birouri”, îndeamnă edilul-şef.

• Toate străzile din Ocna Şugatag vor fi asfaltate

Cît despre proiectele viitoare, Mihai Ivasziuk anunţă că urmează să asfalteze toate străzile din Ocna Şugatag, ceea ce înseamnă acoperirea cu covor asfaltic a 10.500 de metri. De asemenea, aşteaptă finanţarea unui proiect prin intermediul căruia va eficientiza iluminatul public, iar dacă nu va primi sprijin bănesc din partea Guvernului pentru începerea extinderii liceului din comună, promite că se va folosi de bani din bugetul local cel puţin pentru a turna fundaţia. Negreşit, intenţionează să investească şi în activităţile culturale pe care un grup de copii din Breb, Hoteni şi Ocna Şugatag le derulează. Iar în tot acest context ascendent dat de avalanşa de proiect prielnice comunităţii locale, Ocna Şugatag a atras în acest an, pînă la finalul lunii septembrie, un număr record de turişti: 25.000, existînd intervale în timpul verii în care toate cele 1.700 de locuri de cazare din cele 36 de pensiuni şi cinci hoteluri să fie ocupate în totalitate. Cei mai mulţi turişti care anul acesta au poposit în Ocna Şugatag, atraşi în special de faptul că se pot caza într-un spaţiu nu doar încîntător, ci şi aproape de cele mai importante obiective turistice ale judeţului, au provenit din sudul României, respectiv din Bucureşti, şi din ţara vecină, Ungaria.