Salonul Artelor de la Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare a fost împodobit ieri, 25 februarie, cu mărţişoare tradiţionale. Zece artişti din Baia Mare şi din Piatra Neamţ îşi expun creaţiile în cadrul Târgului de mărţişoare româneşti, “Mărţişor cu dor”, ajuns la a VIII-a ediţie. Astfel, pe lângă mărţişoare confecţionate din materiale textile naturale sau din ceramică, vizitatorii vor putea admira şi achiziţiona bijuterii, “trăistuţe cu poveste”, picturi, cutiuţe pictate sau obiecte din ceramică.
Artista Ileana Horoba-Danci a gândit şi în acest an un eveniment inedit dedicat mărţişorului. Spre deosebire de anii precedenţi, artista mărturiseşte că a pus la cale un nou “experiment”. Aşa se face că la târg a invitat mai puţini creatori. În plus şi spaţiul de expoziţie a fost restrâns. O notă de originalitate aduc şi tablourile care aparţin unei artiste din Piatra Neamţ, stabilită în Franţa. De altfel, pentru viitor, organizatorii se gândesc la o nouă “aventură artistică”. “Am ţinut neapărat să fac în acest an o ediţie experiment, în sensul că am redus numărul participanţilor, cumva nevoită, deoarece Baia Mare fiind un oraş mic, nu sunt foarte mulţi care fac lucruri care să se potrivească profilului gândit de mine. Şi atunci am rămas zece expozanţi. Sunt în total 12 standuri, pentru că unii dintre noi avem şi mărţişoare şi alt gen de obiecte. Predomină băimărenii, dar avem şi o artistă din Piatră Neamţ, stabilită în Franţa. Ea expune pictură. Şi standul ei e un experiment, deoarece noi încercăm să facem în timp şi un târg de artă unde ceramistul vine şi-şi expune obiectele din ceramică, pictorii îşi expun picturile”, a spus Ileana Horoba-Danci. În ce priveşte mărţişoarele, expozanţii s-au străduit să vină cu o alternativă la kitschurile de pe piaţă. “Încerc să fac mărţişoare cu motive tradiţionale. Un anumit motiv floral încerc să-l dezvolt şi atunci acesta e rezultatul. Am îmbinat materiale ce se foloseau mai demult: iută, cânepă şi le-am transpus cum am crezut că e mai bine. Când aveam 10-12 ani, am învăţat să ţes şi fac cu drag orice”, a afirmat una dintre creatoarele de mărţişoare, Maria Brete. Artiştii au mai arătat că vor să-i determine pe oameni să pună un accent mai mare pe tradiţional şi să revină la elementele autentice.
“Noi facem tot posibilul să oferim altceva. Din această idee s-a născut târgul, să fie o alternativă artistică şi cât se poate de culturală la oferta pieţei. Avem mărţişoare confecţionate din diferite elemente: de la piele, materiale textile naturale, in, cânepă şi alte ţesături până la ceramică, argint. Dacă e să ne luăm după cum spune tradiţia şi istoria, primul mărţişor a fost şnurul împletit, roşu-alb. În schimb, prima amuletă găsită ca dovadă istorică a fost un bănuţ de aur sau de argint, o monedă care era găurită şi legată de acest şnur. Prin asta, cel care-l dăruia, îi oferea celuilalt o cheie cu ajutorul căreia se împrietenea cu soarele. Soarele este simbol al fertilităţii, al împlinirii, al bunăstării, e un simbol foarte vast. Practic de acolo încolo oamenii au găsit şi alte modele şi am ajuns să-l punem şi pe Mickey Mouse legat de şnur”, a adăugat Ileana Horoba-Danci.