În 28 februarie s-au împlinit 103 ani de la naşterea marelui sculptor Gheza Vida. În semn de recunoştinţă faţă de omul şi de artistul Gheza Vida, fiica acestuia, Zoe Vida, împreună cu soţul său, academicianul Marius Porumb, au ţinut să organizeze două evenimente dedicate maestrului. Prima acţiune a inclus vernisajul unei expoziţii documentare în cadrul căreia pot fi admirate fotografii în care se regăseşte Gheza Vida, alături de cactuşi, dar alături şi de personalităţi şi de membrii familiei sale.
În serele din Parcul Central, care adăpostesc colecţia de cactuşi deţinută de sculptorul Gheza Vida, a debutat sâmbătă, 27 februarie, seria activităţilor menite să-l aniverseze pe marele artist. Pe lângă familie, la vernisajul expoziţiei au ţinut să fie prezenţi PS Iustin Sigheteanul, arhiereul-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, dar şi oameni de cultură. Ginerele sculptorului, academicianul Marius Porumb, a subliniat că această colecţie este într-un fel „unicat” în ţară, fiind vorba despre o colecţie particulară care include mii de exemplare. Despre Gheza Vida s-a mai arătat că a fost un mare iubitor de natură, având „puterea de a îmblânzi animalele şi plantele”. „Iată, astăzi, puteţi vedea cactuşii lui Vida într-o seră modernă, în Parcul Central. Cred că va deveni un punct turistic important. Colecţia este foarte veche, de prin anii ’50, Vida a fost pe lângă un mare artist, şi un iubitor de natură. La el acasă vedeai şi veveriţe, vedeai şi două bufniţe. Pe una o chema Măriuca şi pe altă Pătru. Apar şi în fotografie”, a spus Marius Porumb. Cele mai vechi seminţe de cactuşi provin din Spania, fiind aduse de Gheza Vida, care a fost în anii ’30 în Războiul Civil. În spaţiul unde au fost aşezaţi cactuşii, vizitatorii au ocazia să vadă şi 30 de fotografii-document în care apare Gheza Vida. „Sunt 30 de fotografii pe care le-am mărit, din perioada ’60, când colecţia era acasă la Vida. Sunt multe şi cu cactuşi, dar în general sunt cu persoane care l-au vizitat. Sunt chiar personalităţi celebre, cum ar fi academicianul Mihail Florescu, cu care a fost în Spania, care i-a salvat o serie de lucrări realizate în Spania. Pe urmă e Petre Dobrotă de la Brăila, care a scris primele cărţi în limba română despre cactuşi”, a adăugat Marius Porumb. Prezent la vernisajul expoziţiei, PS Iustin Sigheteanul a subliniat că e „important să preţuim moştenirea culturală lăsată de Gheza Vida”, mai ales că e una „în care a pus tot sufletul şi fiinţa lui, toată credinţa şi iubirea de frumos pe care a avut-o. Spune Sfântul Grigorie Teologul: noi suntem unelte ale lui Dumnezeu, prin care Dumnezeu îşi îndeplineşte planurile în lume. Şi iată că Dumnezeu, prin acest om frumos şi la chip, şi în viaţă, a realizat aceste lucrări deosebite. Sunt tezaurizate şi aşezate acum într-un spaţiu adecvat, aici, în vecinătatea catedralei, catedrala care şi ea va fi un monument de frumuseţe, un monument de arhitectură emblematic”. Membru al Academiei Române, dar şi artist al poporului, Gheza Vida a lăsat în urma sa numeroase lucrări de sculptură care se regăsesc în muzee din ţară şi din străinătate, dar rămâne celebru şi pentru monumentele de for public, precum Monumentul ostaşului român de la Carei, Monumentul martirilor de la Moisei, sau Sfatul bătrânilor din Baia Mare. Seara dedicată sculptorului Gheza Vida a continuat cu o „şezătoare” în atelierul ce poartă numele artistului, ocazie cu care a fost evocată personalitatea acestuia.
