Oamenii de cultură din Maramureş au fost prezenţi ieri, 6 mai, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Sala de conferinţe s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru mulţimea venită să asiste la evenimentul care a adus în prim-plan valoarea culturală a Maramureşului. În cadrul simpozionului au vorbit prof. univ. dr. Gavril Pompei, scriitor, de la Facultatea de Geografie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca despre „Maramureşul voievodal: istorie, geografie, cultură scrisă” şi prof. univ. dr Constantin Cubleşan, critic şi istoric literar, Cluj-Napoca. El a prezentat tema „Scriitori din Maramureş şi cărţile lor”. De asemenea, au fost lansate două cărţi, aparţinând băimăreanului Nicolae Goja şi scriitorului clujean Vasile Igna.
Maramureş: istorie, geografie, literatură
Maramureşul are potenţial cultural şi o dovedeşte în permanenţă, a remarcat scriitorul şi profesorul Săluc Horvat, directorul executiv al revistei „Nord Literar”. Acesta e unul din motivele pentru care, în cadrul „Zilelor Maramureşului” s-a dorit organizarea simpozionului „Maramureş: istorie, geografie, literatură”, ocazie cu care personalităţi marcante au vorbit despre judeţ, despre scriitorii din acest colţ de ţară. „De vreo 20 de ani organizăm concursul Cărţile anului. Şi de data această s-au pus în evidenţă un număr important de autori. Dacă le-am aduna ar însuma sute de cărţi şi zeci de autori. Cunoscând acest potenţial cultural al Maramureşului, de 14 ani, în Baia Mare apare revista de cultură Nord Literar care s-a impus de pe acum în familia revistelor de cultură împreună cu celelalte reviste, fiind recunoscută şi agreată de Uniunea Scriitorilor, între revistele promovate de scriitori. Toate la un loc ne-au îndemnat să luăm această temă, să amintim că în Baia Mare, în Maramureş sunt prezenţi un număr important de scriitori”, a declarat profesorul Săluc Horvat. De altfel, cei prezenţi au remarcat „setea de cultură” a maramureşenilor, dovadă fiind numărul impresionant de persoane care a ţinut să participe la simpozion. „Într-o perioadă în care se poartă derizoriul, ne întâlnim în această sală plină cu atâta sete de cultură în Baia Mare. Evident că este un lucru ce merită apreciat. Eu sunt de meserie geograf şi noi geografii avem apucătura de a marca teritoriul. Despre Ţara Maramureşului, noi, la Cluj vorbim foarte profund de circa 20 de ani. De 20 de ani am iniţiat în Facultatea de Geografie o colecţie de teze de doctorat, dedicate ţărilor din România”, a spus prof. univ. dr Gavril Pompei, de la Facultatea de Geografie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
Dublă lansare de carte
În cadrul simpozionului, scriitorul clujuean Vasile Igna şi-a lansat cel mai recent volum „Ora închiderii”. Autorul spune că e cartea la care ţine cel mai mult, pentru că timp de patru ani s-a frământat şi a construit-o, reuşind să o finalizeze şi să se declare mulţumit de ceea ce a reuşit să transpună pe hârtie. Volumul are în centrul acţiunii, patru personaje cu nume biblice. Cartea nu este una uşoară, după cum recunoaşte Vasile Igna, ci necesită mai puţină comoditate din partea cititorilor care vor avea curiozitatea să o lectureze. „În carte este vorba despre patru personaje, fiecare poartă un prenume biblic, prenumele celor patru evanghelişti, care se întâlnesc în jurul unei mese dintr-o cafenea din Bucureşti. Se întâlnesc din când în când, fiecare venind dintr-o provincie a ţării şi discută despre ceea ce li s-a întâmplat, despre ceea ce văd, despre ceea ce speră să fie în viaţa care urmează şi, poate, dincolo de viaţa care urmează. Eu sunt convins că moartea nu e o parte a vieţii, e o continuare a acestei vieţi. Cartea, deja se bucură de o primire foarte bună. Se adresează cititorilor celor mai puţin leneşi, celor care se implică în text. Nu este o carte uşoară, presupune o atenţie foarte mare la lectură. Se adresează celor care iubesc literatura, celor care încearcă să afle în ce lume trăim şi poate spre ce lume ne îndreptăm”, a adăugat Vasile Igna.
Nicolae Goja a ajuns la al şaselea volum de proză. Mărturiseşte că i-a venit ideea să scrie această carte în ziua de 12 aprilie 2015. Intenţiona să actualizeze mitul lui Păcală, dar s-a trezit „faţă în faţă” cu trei personaje, „pentru care am renunţat la ironie şi justiţiarism hazliu, în favoarea unei atitudini hiperrealiste faţă de text”. Paradoxal, cartea, care poartă un titlu sumbru, conţine un mesaj optimist, după cum susţine autorul. “Are trei calităţi: este un roman de construcţie, tratează un subiect original şi prezintă viaţa tinerilor din ziua de azi. Cimitirul copiilor naşte o rezonanţă asemănătoare cu pătrunderea într-o lume a spiritului: ca să te naşti, să trăieşti, trebuie să mori mai întâi. Ca să te naşti spiritual, trebuie să mori şi să te naşti din nou. Este un mesaj optimist, de renaştere. Din «cimitir» trecem în lumea cealaltă, o lume a speranţei”, spune Nicolae Goja. Acesta a mai dezvăluit că se gândeşte la o carte ce va continua “Cimitirul copiilor”. Va fi un volum „în care mă voi referi tot la generaţia tânără, deoarece am constatat şi observ prin fiul meu, prin cei cu care lucrez, prin tinerii jurnalişti, că sunt o generaţie la limita de trecere dintr-o societate în alta, este o generaţie ce are nevoie de încurajările noastre, ale celor care am acumulat experienţă de viaţă. Prin cultură putem renaşte, acesta e mesajul pe care îl transmit prin noua mea carte”.
































