„Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş”, vol. VI

0
833

Anual, la Săliştea de Sus, se organizează Simpozioanele naţionale  de cultură şi civilizaţie românească, unde participă, alături de fii ai locului, mari personalităţi  ale  României. Coordonatorul acestor volume tipărite sub formă de carte este prof. Simion Iuga, original din localitate, poet, fost director al şcolii. Susţinerea materială este realizată de Primăria şi Consiliul local al oraşului Săliştea de Sus.
Consemnez aici rodul acestor activităţi şi anume comunicările din anul 2015, tipărite recent în volum. Alături de academicienii Ionel Valentin Vlad, Alexandru Surdu şi Emil Burzo, în volum apare şi o lucrare a fostului preşedinte al României, Emil Constantinescu, participant la simpozion în calitate de profesor universitar, cu titlul „Ieşirea din labirint, un proiect pentru România secolului XXI”. Preşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad disertează despre  lumină ca ştiinţă şi spiritualitate. Autorul face trimitere la lumina spirituală: „Lumina este creaţia lui Dumnezeu  prin  Cuvânt. Omul este creat  la sfârşitul timpului de creaţie, după ce Lumina dă informaţia şi energia necesară creaţiei tuturor celor vi”. Alexandru Surdu scrie, în loc de prefaţă, „La porţile împărăţiei”, consemnând despre Ardeal şi Maramureş, case de lemn, voievozi, biserici de lemn, mănăstiri. Academicianul Emil Burzo tratează  rolul şcolilor confesionale în dezvoltarea intelectualităţii maramureşene, atît biserica ortodoxă cît şi cea greco-catolică. Marea Unire din anul 1918 a arătat lumii existenţa unui popor educat şi a unei elite intelectuale care şi-a asumat destinul Transilvaniei alături de România. În „Ondulaţia universală şi sufletul românesc”, acad. Alexandru Surdu face trimitere la teoriile lui Lucian Blaga, Vasile Conta, Noica, Xenopol, Rădulescu Motru, Odobleja în descifrarea legăturii dintre sufletul românesc şi duhul sfânt. Nicolae Iuga, referindu-se la anul  internaţional al luminii, se opreşte asupra luminii ca epifanie, ca expresie a infinitului însuşi, ca expansiune a Divinului în lume, ca manifestare a libertăţii umane şi ca percepere a Fiinţei. Dr. Vasile Iuga pledează pentru urgentarea reconectării interne şi externe a României la UE. Dacă nu-şi urgentează această  prioritate, ţara nostră riscă să devină periferică din perspectivă geopolitică şi geostrategică. Nicolae Gu­dea scrie despre inscripţiile şi simbolurile creştine de la Moigrad. Preotul Gavriş Vancea analizează proclamarea egalităţii dintre cultul creştin şi cel păgîn din vremea lui Constantin cel Mare. Vasile Iuga de Sălişte şi Bianca Iuga semnează un studiu despre Vasile Lucaciu, numit nepot al episcopului Alexis Toth, cel care a fost canonizat sfânt al Bisericii Ortodoxe Răsăritene Americane. Des­pre Asociaţia Generală a Românilor Uniţi în Vicariatul Maramureşului (1929-1940) scrie prof. dr. Maria Roşan (Meze), iar despre asociaţiile greco-catolice din 1956 din Maramureş şi Ţara Oaşului ne oferă un studiu dr. Adrian Rezeanu. În franceză, conf. univ. dr. Vasile Timiş publică articolul Geopolitica spaţiului ortodox la începutul secolului XXI. Dr. Dumitru Loşonţi ne oferă Note de onomastică maramureşeană. Din toponimia comunei Moisei publică prof. dr. Adelina Emilia Mihali, iar note despre toponimia sălăjeană publică prof. univ. dr. Vasile Frăţilă. Poetul Ion Iuga (1940-1993), fiu al oraşului  Săliştea de Sus, este evocat de Gheorghe Pârja, Gavril Ciuban, Echim Vancea, dr. Bogdan Alexandru Petrovai şi Ion Bogdan. Alte nume prezente în lucrare: conf. univ. dr. Mircea Fărcaş, Maria Şuşca, Elisabeta Faiciuc, dr. Mihai Dăncuş şi Ioana Dăncuş, Ilie Gherheş. Din arhiva personală a lui Simion Iuga, sunt publicate lucrări semnate de: Felix Săteanu, Ciprian Coc, Cristina Mihaela Chereji, prof. univ. dr. Sandu Frunză, conf. univ. dr. Eugen Băican, dr. Iulia Grad,  dr. Cătălin Bobb, prof. dr. Ion Petrovai, prof. Simion Bogîldea, prof. Dumitru Chiş, prof. Simion Iuga, Ion Piso, Daniel David,  Alexander Baumgarden, Gabriel Cojocaru, prof. Aurel Ghilezan.
La capitolul cu informaţii despre autori, sunt actualizate datele participanţilor la realizarea acestui tom, masiv şi elegant. Volumul are 430 de pagini şi peste o sută de poze color din arhiva lui Ioan Vlad. Ediţia a fost îngrijită de Simion Iuga şi Simion Bogîldea, iar lucrarea s-a tipărit la editura Risoprint din Cluj-Napoca, în 2016.

Ştefan JURCĂ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.