Ca urmare a încetării din anul 2007 a funcţionării minelor şi uzinelor de preparare în nord-vestul ţării, unii maramureşeni cred că România nu mai are activitate minieră. Este adevărat, Maramureşul a rămas doar cu o mină şi uzină de prepare şi una metalurgică în conservare, însă în alte judeţe mineritul continuă, se extrag cantităţi mai reduse cu un număr mai mic de salariaţi. Lignit se extrage în 15 mari cariere din bazinele Mehedinţi, Rovinari, Motru, Jilţ, Berbeşti-Vâlcea. Consumatorii lignitului din bazinele din Oltenia sunt termocentralele Rovinari, Turceni, Craiova, Halânga şi Işalniţa, precum şi C.E.T Oradea, Arad, Timişoara, Govora, Braşov, Motru. Cărbunele din România a fost şi rămâne o resursă de bază pentru stabilitatea energetică a ţării. Dovada o constituie însăşi situaţia din lunile decembrie 2016 şi ianuarie 2017, se întâmpină greutăţi în funcţionarea hidrocentralelor datorită temperaturilor scăzute. Funcţionarea la capacitate a termocentralelor necesită intensificarea extracţiei de cărbune, este periclitată asigurarea energiei electrice şi termice consumul fiind la vârf de sarcină. Multe din ţările UE îşi pun speranţele în asigurarea energiei electrice şi termice pe bază de cărbune. Minereul de mangan se exploatează în bazinul Dornelor de către Minbucovina S.A. Minereul cuprifer se exploatează cu capital privat în carierele Roşia Poeni-Abrud şi Mănăilă-Fundu Moldovei, iar cu capital de stat metale rare din Carpaţi. Este benefică acţiunea începută din 2009 de extracţie a aurului din aluviuni. Prin HG nr. 926/8 dec. 2016 se acordă statutul de staţiune balneoclimatică pentru „Arealul balneoclimatic din structura comunei Ocna Şugatag, jud. Maramureş”. În subsolul României se află 60% din apa minerală a Europei, având 2.500 de izvoare minerale cu conţinuturi analizate şi încadrate în normele europene igienico-sanitare. Cantitatea de apă minerală naturală Borsec, Perla Harghitei etc., valorificată de Societatea Naţională Apele Minerale, este atât de solicitată încât se găseşte şi în multe magazine din ţări ale UE şi continentului nord american. Substanţele nemetalifere: calcare, calcare ornamentale, andezit, granodiorit, graniţe, tufuri vulcanice, gresie calcaroasă, nisipuri şi pietrişuri etc., se extrag de către diverse SRL-uri cu capital privat, mai ales în judeţele Constanţa şi Tulcea, şi alte judeţe ale ţării, iar cu capital de stat în judeţul Vâlcea.
Produsele miniere româneşti prezintă interes pentru investitori. Prin Ordinul 269/2016 al Preşedintelui ANRM, publicat în M.O. nr 987/8 dec. 2016, se aprobă 16 licenţe de concesionare pentru explorarea resurselor de minereuri auro-argentifere şi polimetalice din perimetrul Măgura Ţebii (Hunedoara); aur din aluviuni, Lescoviţa (Caraş- Severin); cărbune, Balomir-Uricani (Hunedoara); lignit, Valea Crasnei (Sălaj), Dealu Frasin (Bihor) şi Ilova (Caraş-Severin); andezit perimetrul Bociu (Cluj): granit pentru construcţii Valea Padeşului (Gorj); ape geotermale, Oraviţa (Caraş-Severin) şi Sânmihaiu German (Timiş); ape minerale naturale Ciprian Porumbescu (Suceava) şi Ciceu Sud (Harghita). De altfel, cu ocazia votului de investitură Guvernul Grindeanu, în programul de guvernare prezentat în Parlament, a accentuat necesitatea revigorării industriei, a valorificării resurselor minerale şi aprobarea modificării şi completării legii minelor.
Semne bune anul are
Recent, sub egida Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, s-a tipărit, la Parlament, Guvern, Ministerele interesate, Consiliilor judeţene şi Federaţiei Sindicatelor Miniere, studiul „Mineritul în contextul dezvoltării durabile a României”. Lucrarea a fost elaborată sub coordonarea Prof. univ. dr. ing. Dumitru Fodor membru titular al Academiei de Ştiinţe Tehnice, preşedinte al Comitetului Naţional Minier Român şi membru al Comitetului Mondial Minier. S-au utilizat informaţiile şi sugestiile furnizate de colaboratori recunoscuţi în domeniul mineritului românesc de la Compania Huilei Petroşani, Complexul Energetic Oltenia-Tg. Jiu, Remin Baia Mare, Minvest Deva, Minbucovina, Dobromin Constanţa, C.N. a Uraniului, S.N.a Sării, Ministerele Economiei şi Energiei. Spicuim doar câteva concluzii. Scopul lucrării este de a analiza şi arăta situaţia reală a mineritului românesc în urma restructurărilor suferite în ultimii 25 de ani, afectat de măsurile politice şi economice luate, în multe cazuri, prin analize tehnico-economice şi sociale nefundamentate, şi de a susţine necesitatea revigorării şi chiar dezvoltării. Considerăm că, în perioada următoare, pentru a revitaliza mineritul, este necesară elaborarea unei strategii a industriei miniere, reluarea activităţilor de cercetare geologică, reînfiinţarea şcolilor profesionale şi de personal tehnic de profil. România este una din ţările U.E. care poate să-şi asigure în mare măsură baza de materii prime minerale pe termen mediu şi lung, în condiţiile aplicării unor politici şi strategii naţionale corecte. Materiile prime minerale cu conţinuturi de metale, fiind produse strategice, sunt şi vor rămâne un factor de primă importanţă a economiei româneşti. Nevoia de metale neferoase şi preţioase, ca şi de metalele însoţitoare în zăcământ ale acestora, justifică interesul şi propunerea pentru reluarea activităţii pentru un număr de zăcăminte primare cât şi pentru o serie de resurse secundare. În ce priveşte Maramureşul, se are în vedere: minele Baia Sprie Est, Şuior, Roata-Cavnic, Ghezuri-Turţ, exploatări în carieră la Ilba, Nistru şi Răzoare, Iaz Tăuţii de Sus şi repunerea în funcţiune a Flotaţiei Centrale. Este evident, printr-o astfel de strategie, mineritul considerat „motorul economiei naţionale” poate să devină eficient pentru stat şi comunităţile miniere şi deopotrivă atractiv pentru investitori.
Ing. Aurel PANTEA



























