Protejarea pădurilor se face luptând împotriva celor care taie masiv şi succesiv lemn în mod ilegal şi nu prin sancţiuni aspre date românilor care împinşi de greutatea zilei de mâine ajung să încalce legea. Am votat pentru adoptarea proiectului ce modifică şi completează Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, din raţiuni legale, practice şi umane. Măsurile privind descurajarea tăierilor ilegale se înăspresc, statul continuă să aplice amenzi, dar nu va mai fi un călău care la prima abatere confiscă bicicleta unui copil ce are asupra sa ilegal două plase de vreascuri, nu mai confiscă Dacia în care se găsesc trei saci de lemne fără documente, ori căruţa unei familii care împinşi de greutăţile vieţii şi pentru a supravieţui peste iarnă, ajung să ia lemne ce nu le aparţin.
Consider că nu se pot aplica aceleaşi sancţiuni atât pentru firmele care taie ilegal lemn şi valorifică masa lemnoasă în scop comercial, cât şi oamenilor care din cauza unor neajunsuri băneşti şi din necesitatea asigurării unui trai pentru ziua de mâine sunt nevoiţi să taie lemne pentru a-şi întreţine familia şi gospodăria.
Transportul fără avize de însoţire a materialelor lemnoase se va sancţiona cu amendă de până la 15.000 de lei şi confiscarea lemnelor, acestea urmând să fie donate instituţiilor publice. Faptul că lemnele confiscate ajung spre folosul unor instituţii publice locale, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, case de copii sau azile pentru bătrâni, reprezintă un element de noutate şi extrem de binevenit.
Întrucât în spaţiul public local, formaţiunea politică USR a dezinformat susţinând în mod eronat că amenzile pentru cei care abuzează de fondul forestier s-ar micşora, iar confiscarea camioanelor care transportă masă lemnoasă în mod fraudulos devine o sarcină aproape imposibilă, ţin să subliniez contrariul, faptul că noua lege este una extrem de restrictivă şi nicidecum elaborată în favoarea marilor companii ce defrişează pădurile. Atitudinea celor din USR nu mă surprinde, nefiind prima dată când folosesc problema pădurilor strict în scop electoral, prezentându-se ei ca unici salvatori ai pădurii şi preferând să critice şi să califice drept nepotrivită orice iniţiativă care nu vine din partea lor.
În concret, legea prevede confiscarea mijlocului de transport de masă lemnoasă fără provenienţă, dacă valoarea materialelor lemnoase transportate depăşeşte de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă se constată repetarea faptei în interval de 6 luni de la data constatării primei fapte. Această echivalenţă a preţului a 5 mc masă lemnoasă pe picior poate însemna spre exemplu 5 mc lemn de foc sau 2 mc cherestea de brad.
Am votat pentru adoptarea acestei legi plecând de la ideea faptului că nu ne permitem să facem paşi înapoi şi trebuie să adoptăm toate măsurile necesare pentru a asigura un viitor pădurilor noastre.
