Elevii Liceului Teoretic ,,Bogdan-Vodă” din Vişeu de Sus au marcat Unirea Principatelor printr-un program alcătuit din cântece omagiale, prin prezentarea unei scenete reprezentative a contextului istoric respectiv şi a unor poezii realizate de reprezentanţi ai generaţiilor paşoptistă şi junimistă, pentru a reflecta astfel evenimentul, explicat ulterior de prof. de istorie, Paul Eusebiu Olar, director al liceului.
Momentele au fost realizate cu sprijinul, implicarea şi aportul Consiliului Şcolar al Elevilor din liceu, ai cărei lideri şi-au adus contribuţii semnificative: preşedintele Roxana Hapca, elevă în clasa a XI-a F a realizat prezentarea momentelor, iar secretarul Dragoş Rad, elev în clasa a X-a A, în prezentarea unei poezii eminesciene. Corul alcătuit din elevi ai claselor a XI-a D, a XII-a C, a X-a C a interpretat câteva piese reprezentative pentru acest moment cu însemnătate istorică: ,,Hora Unirii”, ,,Treceţi batalioane române Carpaţii”, ,,Hai să-ntindem hora mare”. Aceştia au fost pregătiţi de profesorul de religie, Tatiana Ardelean.
Mai apoi, elevii clasei a X-a G, profil economic au susţinut sceneta ,,Moş Ioan Roată şi Vodă Cuza”, pe baza textului realizat de Ion Creangă.
Ultimele contribuţii ale elevilor au fost poezii reprezentative pentru această perioadă: “Deşteptarea României”- Vasile Alecsandri, “Unirea Principatelor”- Grigore Alexandrescu, “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”- Mihai Eminescu.
Prezentarea contextului Unirii a fost realizată de prof. Paul Eusebiu Olar, prin referirea la perioada ilustrată de sceneta elevilor, apoi prin reflectarea contextului social şi istoric care a făcut posibilă Unirea, a definiţiei Divanului ad-hoc în care s-au întâlnit categoriile sociale reprezentative ale celor două regiuni istorice reunite. În plus, acesta a subliniat importanţa contribuţiei generaţiilor de intelectuali din cele două principate, respectiv Moldova şi Ţara Românească şi a demersurilor care au făcut posibilă contopirea principatelor româneşti sub un singur conducător, Alexandru Ioan Cuza.
Aşadar, întregul eveniment a reflectat în maniere diverse un moment important al istoriei românilor, pentru care sacrificiile antecesorilor şi idealurile lor de unitate naţională se reflectă astăzi în posibilitatea de a trăi într-un ,,stat unitar, naţional şi indivizibil”.
Monica Maria Grad, profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic ,,Bogdan- Vodă”


























