Cavnic – 50 de ani de când a devenit oraş

0
1732

Astăzi, 17 februarie 2018, se împlineşte o jumătate de secol de când Cavnicul a devenit oraş. Numit pe plan local şi Capnic, Kapnikbánya în maghiară, sau Kapnik în germană, fosta localitate minieră este astăzi în plină dezvoltare. Astfel, faţa oraşului se schimbă încet, dar sigur, activitatea bazându-se tot mai mult pe turism.

Cavnicul a fost pentru prima dată atestat documentar ca sat, în anul 1336, cu numele de Capnic. După alte surse, prima atestare datează din 1455 (Kapnek). Ca o scurtă istorie, oraşul a fost distrus de otomani în 1460 şi de tătari în 1717. Tot în decursul secolului XVIII a suferit de epidemii de ciumă şi holeră. Abia spre sfârşitul secolului a început să se refacă. În 1761 s-a înfiinţat judecătoria minieră locală, iar în 1763 s-a emis prima concesiune minieră, care deschidea dezvoltarea exploatărilor miniere. Cavnicul a fost declarat oraş la data de 17 februarie 1968. În anii ’70 s-a dezvoltat într-un ritm accelerat. În 2001 şi 2003 s-au amenajat două pârtii de schi, la „Icoana” şi „Roata”, moteluri, case de oaspeţi şi un hotel, într-un demers de a dezvolta potenţialul turistic al zonei. Administraţia locală face eforturi de a transforma fosta comunitate minieră, într-un oraş modern, frumos şi cu o economie bazată pe turism: „Oraşul Cavnic îşi schimbă faţa pe zi ce trece. Proiectul de reabilitare a centrului civic este pe final. De asemenea, avem în vedere reabilitarea termică şi estetică a tuturor blocurilor în perioada următoare. Am introdus canalizarea şi apa potabilă în localitate. Investim în educaţie şi sănătate, dar nici turismul nu este uitat. Intenţionăm dezvoltarea accentuată pe acest palier. Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de când am devenit oraş, administraţia locală va derula mai multe activităţi specifice pentru a puncta acest eveniment. Căvnicarii trebuie să fie mândri că s-au născut aici, în acest loc minunat”, a spus Vladimir Petruţ, primarul oraşului.
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia oraşului Cavnic se ridică la 4.976 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.205 locuitori. Majoritatea cetăţenilor sunt români (81,67%), cu o minoritate de maghiari (14,05%). Pentru 3,46% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (74,66%), dar există şi minorităţi de romano-catolici (14,93%) şi reformaţi (1,89%). Pentru 3,9% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.