Târgul Mărţişoarelor cu Dor, ediţie aniversară

0
295
Mărţişoare... de poveste

Mărţişoare cu dor, dar şi cu mesaj pentru cei care le vor purta. Sunt mărţişoare ieşite din mâna artiştilor care au „investit” în ele idei, frământări artistice, dar şi mult drag de ceea ce fac. Toate aceste obiecte care îmbină autenticul cu modernul pot fi admirate şi achiziţionate de la Târgul Mărţişoarelor cu Dor, organizat în Salonul Artelor al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare. Ajuns în cel de-al zecelea an de existenţă, evenimentul e o încununare a ediţiilor derulate până acum. Anul acesta pe lângă artiştii băimăreni, un stand aparţine mărţişoarelor din Sibiu.

“Oamenii când vin aici trebuie să simtă că e altceva”

Preşedinta Asociaţiei Nod, Ileana Danci-Horoba, sufletul acestui eveniment, recunoaşte că în cei 10 ani nu a fost deloc uşor, dar nici atât de greu încât să pună punct organizării evenimentului. Îşi doreşte de fiecare dată ca oamenii să descopere altfel de mărţişoare şi să nu mai cumpere în grabă obiecte de acest gen, doar de dragul tradiţiei. „Nu aş vrea să susţin ideea că fac un târg tradiţional, nu am cum să fac acest lucru de vreme ce lucrez cu artiştii. E ca şi cum i-ai închide în ceva şi de acolo nu le dai voie să facă decât ceva anume. Eu sunt încântată de fiecare dată. Sunt doritori care vor să vină în Baia Mare, fiind oraşul unde se pune harta în cui. E o ediţie frumoasă care le încununează pe cele de până acum cu noutăţi, oameni noi, oameni vechi, dar şi lucruri noi. Există în continuare o nişă. Nişa predominantă e cea care cumpără din stradă, pentru că e la îndemână, e mai ieftină şi încă oamenii nu au implementată ideea că un mărţişor trebuie să aibă o poveste. Ei iau acest lucru ca pe o obligaţie: iar trebuie să cumpăr mărţişor. Coboară din maşină în parcare şi iau repede un mărţişor. Oamenii când vin aici trebuie să simtă că e altceva”, a punctat Ileana Danci-Horoba.

Mărţişoare… de poveste

Ileana Danci-Horoba

Fiecare dintre artiştii expozanţi a încercat să vină cu ceva nou. Ca noutate, la actuala ediţie există un stand cu mărţişoare dedicat rockerilor. Un alt stand vine cu o adevărată poveste în care personajele sunt păpuşile, păsările, Baba Dochia şi fusul cu firul de tors. Organizatoarea târgului, ceramista Ileana Danci-Horoba a adus şi ea câteva modele noi şi anume mărţişoare ce ilustrează păsări cu o anumită simbolistică. „Ca în fiecare an am modele la care ţin mult şi vreau să le duc mai departe. Încerc de fiecare dată să aduc şi noutăţi şi încerc să mă inspir din aceeaşi sursă, să-mi aleg simboluri care transmit ceva. De exemplu, acum am ca noutate barza şi măiastra. Barza e unul din vestitorii cei mai proeminenţi ai primăverii. Când apar berzele ştim că e primăvară-vară. Măiastra e iar un simbol arhetipal, ea înglobează în ideea de măiastră toate păsările, toate cântecele din lume. Se spune că măiastra are cel mai frumos cântec de pe pământ tocmai pentru că în ea sunt toate păsările”, a mai spus Ileana Danci-Horoba.

Tradiţionalul îmbinat cu modernul

Adina Postatny

Alţi artişti au decis să îmbine vechiul cu modernul. Artista Alexandra Neacşu s-a orientat şi ea să fie în ton cu semnificaţia istorică a acestui an. Pentru că se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, tânăra a aşezat mărţişoarele „cu tradiţie” pe harta României, în centrul acesteia fiind inscripţionată cifra 100 care aminteşte că ne aflăm în Anul Centenarului Marii Uniri. „Mărţişoarele se împart pe mai multe categorii. Am lucrat la acestea cu flori şi plante presate, inclusiv cu trifoi cu patru şi cinci foi pe care i-am căutat în tot oraşul. Povestea cu plantele presate vine de mai demult dintr-o pasiune de-a mea de a studia plantele, de a le picta şi de a le presa. M-am gândit că ar arăta foarte bine mărţişoarele cu plantele presate. Am mai lucrat după cusături tradiţionale româneşti. Am făcut mărţişoare pictate, nu cusute pe zone etnofolclorice. Am vrut să leg creaţia mea de anul acesta care e dedicată Centenarului Marii Uniri. Inclusiv standardul l-am amenajat în conformitate cu acest deziderat. Am vrut să creez o poveste care să se lege de comemorarea celor 100 de ani de la Marea Unire”, a adăugat Alexandra Neacşu. Rebeca Dan din Sighetu Marmaţiei a adus cu ea mărţişoare care poartă amprenta tradiţionalului transpus în modern. „Majoritatea sunt pictate pe lemn, am mai realizat pe argint şi cupru. Mărţişoarele sunt pictate manual cu acrilic. Firele sunt din lână. Sunt cu motive tradiţionale. Vechiul interpretat într-un stil nou”, a afirmat Rebeca Dan. Adina Postatny din Sibiu a venit şi ea cu mărţişoare inspirate din motive tradiţionale. „Am încercat să păstrăm motivele tradiţionale din pictura săsească şi transilvăneană. Am vrut să le transpunem şi pe mărţişoarele create. Am preluat şi motive de pe mobilier, de pe broderia portului săsesc. Tradiţiile sunt frumoase, e bine să le păstrăm şi să le promovăm. Mărţişorul fiind tradiţional, am zis că prin motive foarte vechi şi frumoase îi aducem un plus de frumos”, a explicat Adina Postatny. La standuri se regăsesc pe lângă mărţişoare şi alte obiecte cu iz de tradiţie. De exemplu, Eleonora Florian, membru stagiar Uniunea Artiştilor Plastici din România, filiala Baia Mare a creat poşete tradiţionale. „Eu pictez pe lemn natur. Pe lângă mărţişoare mai fac şi poşete tradiţionale din ţesătură naturală. Colectez vechile tradiţii şi vin şi pun din ideile mele. De obicei mă inspiră florile şi puterea lor, natura”, a punctat Eleonora Florian. Expoziţia mai cuprinde bijuterii şi accesorii, cosmetice naturale, icoane, jucării etc. şi poate fi vizitată la Salonul Artelor în perioada 26 februarie – 3 martie, conform programului bibliotecii judeţene.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.