În perioada Postului Mare, trebuie să remarcăm particularităţile anumitor zile, subliniază pr. can Emil Gîrboan, protopopul greco-catolic de Baia Mare, în acest timp de har – menit să ne apropie mai mult de Dumnezeu – Biserica întărindu-ne spiritual prin celebrări specifice.
„O devoţiune frecvent practicată în parohiile noastre în perioada Postului Mare este Calea Sfintei Cruci, care poate fi definită, pe scurt, ca fiind comemorarea dramatică a patimilor şi morţii Mântuitorului Isus Hristos. Deşi este o devoţiune, Calea Crucii este atât de îndrăgită de credincioşi încât toţi o încadrează instinctiv în riturile specifice Postului Mare. Tradiţia creştină îi atribuie Sfintei Fecioare Maria instituirea acestei devoţiuni prin faptul că ea mergea adeseori, rugându-se, pe Calea Golgotei pe care Isus a purtat Crucea, fiind însoţită şi de alte persoane evlavioase”, explică pr. can Emil Gîrboan. Cu timpul, creştinii au început să parcurgă singuri Calea Crucii, unii făcând pelerinaje în ţări îndepărtate. Mai târziu, după ce musulmanii au pus stăpânire pe locurile sfinte, deoarece pelerinajul îi expunea unor mari pericole, credincioşii din Apus au început să-şi facă acasă crucile şi icoanele care să le reamintească patimile lui Isus şi să se roage înaintea lor. „Devoţiunea s-a răspândit în toată lumea creştină, astfel că Biserica a stabilit o anumită regulă privind aşezarea icoanelor în biserică şi modul în care trebuie făcută această devoţiune. Vineri, în săptămâna a şasea, se încheie practic prima parte a Postului Sfintelor Paşti şi, începând cu Sâmbăta lui Lazăr, păşim într-o altă etapă a Postului Mare – Săptămâna Patimilor, caracterizată de o altă structură liturgică şi dinamică. Vom fi mai aproape de Crucea lui Hristos şi, dacă împodobim Calea Triodului cu multă iubire de semeni, vom fi mai aproape şi de Învierea Lui”, mai subliniază protopopul greco-catolic de Baia Mare.
