Construită la sfârşitul secolului XX, fosta clădire a Tricomarului din Baia Mare (situată pe strada Vasile Lucaciu 61) a fost, între anii 1931 şi 1948, reşedinţa episcopului, informează Episcopia Greco-Catolică de Maramureş. Degradarea clădirii a culminat cu dărâmarea din noaptea de 22 spre 23 martie a.c. a unei părţi aflate sub acoperişul avariat, astfel că Episcopia Greco-catolică îşi exprimă indignarea şi îngrijorarea că un imobil monument istoric este tratat cu atâta nepăsare.
“Începând cu anul 1898, această clădire s-a aflat în proprietatea tabulară a Statului, în ea funcţionând un Gimnaziu de fete. Odată cu înfiinţarea Episcopiei Greco-Catolice a Maramureşului (…) autorităţile locale ale oraşului Baia Mare s-au îngrijit ca nou înfiinţata eparhie să aibă o reşedinţă potrivită pentru episcopul ei”, se arată într-un comunicat al Biroului eparhial de presă. Astfel, autorităţile locale propuneau Statului Român un schimb de clădiri, oferind Statului Român, edificiul Liceului de pe strada Crişan în schimbul Gimnaziului de fete de pe strada Vasile Lucaciu, care urma să devină reşedinţa episcopului greco-catolic. Din corespondenţa anilor treizeci ai secolului trecut rezultă însă că autorităţile de la Bucureşti nu au fost de acord cu acest schimb de clădiri şi, prin urmare, nici cu înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate asupra clădirii Gimnaziului de fete. După confiscarea tuturor averilor pe care le-a avut Biserica Greco-Catolică în anul 1948, clădirea reşedinţei episcopului greco-catolic a fost preluată de Statul Român şi transformată într-o întreprindere de tricotaje. “Odată cu redobândirea libertăţii de către Biserica Greco-Catolică din România în anul 1989, Episcopia Greco-Catolică de Maramureş a efectuat nenumărate demersuri, atât pe lângă întreprinderea de tricotaje Tricomar, care îşi desfăşura activitatea în această clădire, cât şi pe lângă autorităţile locale judeţene (Prefectura Judeţului Maramureş) şi cele centrale (Guvernul României, Preşedintele României). Toate aceste demersuri, din păcate, au rămas fără vreun rezultat pozitiv sau dătător măcar de speranţă. Ultimul demers a fost depunerea cererii de retrocedare nr. 2907/ 24.02.2003 la Comisia Specială de Retrocedare de la Bucureşti (…) din păcate, această cerere a fost respinsă”, se mai precizează în comunicat. Motivaţia respingerii a fost dată de faptul că Episcopia Greco-Catolică Maramureş nu a avut niciodată intabulat dreptul de proprietate. În perioada imediat următoare respingerii cererii de retrocedare, întreprinderea de tricotaje Tricomar a intrat în procedură de faliment, iar din cauza faptului că acumulase datorii către Statul Român, clădirea a fost conferită unui lichidator, care a pus în vânzare clădirea pentru a recupera datoriile. “Clădirea nu a fost cumpărată de nimeni şi, din păcate, a rămas în grija tuturor şi a nimănui. Nepăsarea a făcut ca această clădire reprezentativă, atât pentru istoria şi arhitectura municipiului Baia Mare, cât şi pentru istoria Episcopiei Greco-Catolice de Maramureş, să se degradeze. Din cauza vijeliei din 17 septembrie 2017, o parte a acoperişului clădirii a fost avariată şi, timp de şase luni, nimeni nu a intervenit pentru a repara stricăciunile provocate de intemperii (…) sperăm ca cei îndreptăţiţi de lege, precum şi actualul proprietar, să salveze de la distrugere această clădire, pentru a nu se şterge sau a fi dată uitării o perioadă recentă a urbei noastre, marcată de zbucium şi suferinţă”, se mai arată în comunicat. Clădirea este cuprinsă, în prezent, în Lista Monumentelor Istorice din România.
